De sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, s‑a aflat în mijlocul credincioșilor din localitatea Băltenii de Sus, județul Tulcea, săvârșind
De sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, s‑a aflat în mijlocul credincioșilor din localitatea Băltenii de Sus, județul Tulcea, săvârșind
S‑a încheiat în Eparhia Târgoviștei, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal, cea de a doua etapă a proiectelor
Credincioșii Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Pitești au sărbătorit marți, 7 ianuarie, hramul bisericii lor. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului
„Prin curajul propovăduirii, prin smerenia și iubirea față de Dumnezeu, Sfântul Ioan Botezătorul a devenit un model de viețuire. Dumnezeu i‑a luminat sufletul, spre a tâlcui dumnezeieştile Scripturi prin cuvinte de înţelepciune, l‑a întărit să trăiască în curăţie, să postească şi să sihăstrească, pentru ca, în final, să primească cununa muceniciei”, a reliefat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Râmnicu Vâlcea, în ziua prăznuirii ocrotitorului sfântului lăcaș, 7 ianurie, se arată pe arhiepiscopiaramnicului.ro.
Marți, 7 ianuarie, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Parohia „Sfântul Dumitru” Narcisa, Bacău, din sobor făcând parte preoții slujitori ai acestui sfânt chivot băcăuan și alți preoți băcăuani. La slujbă au participat credincioșii parohiei, precum și alți pelerini veniți pentru împreună-rugăciune la ceas de sărbătoare închinată Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului.
Unirea tuturor provinciilor istorice româneşti într-un singur stat la 1 decembrie 1918 avea să fie urmată de unirea Bisericilor Ortodoxe din aceste vechi meleaguri româneşti. Şapte ani mai târziu, Biserica
Botezul Domnului, praznicul Dumnezeieștii Arătări de la Iordan, este în egală măsură sărbătoarea descoperirii, a Teofaniei, dar și a tainei sfințirii firii umane. Înțelesul tainic al acestei sărbători
Anul 2025 aduce în memoria colectivă importanța generică a unuia dintre cele mai mari evenimente din istoria constitutivă a Bisericii Ortodoxe Române. Comemorarea celor 100 de ani de la înființarea canonică a
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX‑lea s‑au înregistrat evenimente esențiale pentru istoria României și a Bisericii Ortodoxe Române: Unirea Principatelor Române (1859); Războiul de Independență (1877); proclamarea Regatului (1881); obținerea în 1885 a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române; Marea Unire din 1918 și, într‑un final, afirmarea unui statut corespunzător Bisericii Ortodoxe Române. În 2025 marcăm 100 de ani de la marele eveniment: ridicarea la rang de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române. Deși evenimentele pe care le evocăm s‑au petrecut în secolele 19 și 20, încă din Evul Mediu Ortodoxia românească devenise, potrivit preoților profesori universitari Mihail Săsăujan de la Bucureşti şi Ion Vicovan de la Iași, o mare sprijinitoare a Ortodoxiei din toate țările răsăritene ocupate de otomani, în condițiile în care patriarhiile din Răsăritul Ortodox și țările balcanice, inclusiv Patriarhia Ecumenică, aveau mari dificultăți de organizare și viețuire în spațiul stăpânirii otomane.
În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
„Grădina de mozaic” a Mănăstirii „Sfânta Maria”- Techirghiol din judeţul Constanţa, stavropighie
Cine cunoaște biografia lui Iosif Vulcan știe că s-a născut la Holod, în județul Bihor, iar legătura lui cu Șinca Veche a fost mai mult decât tangențială, fiind satul în care s-a născut tatăl său,
Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
În satul Ursoaia din raionul Căușeni, Republica Moldova, a renăscut aproape din ruină o frumoasă biserică din anul 1889 ce adună în jurul ei tot mai mulți credincioși. Lăcașul de cult este pus sub ocrotirea Sfântului Ierarh Nicolae și este păstorit de mai bine de opt ani cu multă dăruire de părintele Nazarie Ochișor. Recent renovată din temelii, biserica primește acum frumosul veșmânt al picturii bizantine, lucrările fiind aproape de final.
NEAM DE CER, NU DE PĂMÂNT Neamul meu nu vrea să moară nici atunci când e bătrân, el nu din genuni coboară, ci de la Dumnezeu din sân. Pleacă el din când şi când să mai dea prin cer o roată, e-altă
ICOANĂ În crucea cerului, steaua lacrimă de duh, fierbinte, din fânul din iesle, Pruncul întinde spre stea mânuțele lui sfinte. Neclintiți, păstorii se leapădă de-ale zilei griji... În noapte, un duh
V-ați întrebat vreodată cum este viața la Polul Sud, în ținuturile unde este veșnic frig și iarnă? Oare ce viețuitoare trăiesc acolo? Cum e viața lor? Cum reușesc să supraviețuiască? Or fi
Nu stârniţi câinii (Editura Bifrost, București, 2024) este titlul celui de-al 41-lea volum de poeme al Victoriei Milescu. Un mesaj scurt şi îngrijorător repune în actualitate avertismentul pe care, nu demult,
Ștefan Scripcariu ICOANĂ În crucea cerului, steaua lacrimă de duh, fierbinte, din fânul din iesle, Pruncul întinde spre stea mânuțele Lui sfinte. Neclintiți, păstorii se leapădă de-ale zilei
Textul Evangheliei acestei duminici pare un soi de „restartare” obligatorie a conștiinței mărturisitoare a Bisericii și a oamenilor ei. Care, dincolo de cuvintele sale transmise socialului și dincolo de
Singurul lucru pe care mi-l doresc anul acesta este să fiu mai bun. Asta mi-am dorit şi anul trecut. La fiecare început de an, de fapt. Dar nu mi s-a îndeplinit niciodată dorința. Puteam, fără nici o îndoială,
Născut în Franța la începutul veacului trecut (16 aprilie 1926), părintele arhimandrit Placide Deseille pleca la Domnul în urmă cu șapte ani, în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, cel pe care îl numea „prietenul prin excelență al Mirelui și mijlocitorul nostru privilegiat pe lângă El”1. De șapte ani ne veghează așadar din Împărăția cerurilor, mijlocind pentru noi toți, cei care l-am cunoscut mai îndeaproape sau mai de departe, prin lectura cărților sale. Blândul și smeritul avvă francez s-a mutat la Domnul pe Care L-a iubit mai presus de toate și Căruia I-a încredințat toată viața și ființa, lăsându-ne moștenire cărțile și predicile sale, conferințele și sinaxele, cele două mănăstiri ctitorite în Vercors și în Departamentul Gard din Franța, traducerile din Sfinții Părinți și toate rugăciunile și slujbele Bisericii în limba franceză.
Am avut, nu demult, privilegiul să citesc în facsimil o autobiografie a cunoscutului profesor de teologie și mărturisitor al Evangheliei, preotul Ilarion V. Felea. Documentul, deși redat într-un scris nu tocmai
Într-o cugetare de-a sa, Sfântul Grigorie de Nyssa ajungea la abisul de ultimă temelie al nașterii lui Dumnezeu „în trup”, în lume: dragostea de oameni. „Iată pricina pentru care S-a întrupat Dumnezeu”
Ca să cunoaștem straturile fondatoare ale Centenarului Patriarhiei Române am căutat articolele de început de an 1925 și 1926 din colecția revistei Sfântului Sinod, „Biserica Ortodoxă Română”. După
Singurul lucru pe care mi-l doresc anul acesta este să fiu mai bun. Asta mi-am dorit şi anul trecut. La fiecare început de an, de fapt. Dar nu mi s-a îndeplinit niciodată dorința. Puteam, fără nici o îndoială,
Născut în Franța la începutul veacului trecut (16 aprilie 1926), părintele arhimandrit Placide Deseille pleca la Domnul în urmă cu șapte ani, în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, cel pe care îl numea „prietenul prin excelență al Mirelui și mijlocitorul nostru privilegiat pe lângă El”1. De șapte ani ne veghează așadar din Împărăția cerurilor, mijlocind pentru noi toți, cei care l-am cunoscut mai îndeaproape sau mai de departe, prin lectura cărților sale. Blândul și smeritul avvă francez s-a mutat la Domnul pe Care L-a iubit mai presus de toate și Căruia I-a încredințat toată viața și ființa, lăsându-ne moștenire cărțile și predicile sale, conferințele și sinaxele, cele două mănăstiri ctitorite în Vercors și în Departamentul Gard din Franța, traducerile din Sfinții Părinți și toate rugăciunile și slujbele Bisericii în limba franceză.
Am avut, nu demult, privilegiul să citesc în facsimil o autobiografie a cunoscutului profesor de teologie și mărturisitor al Evangheliei, preotul Ilarion V. Felea. Documentul, deși redat într-un scris nu tocmai
Într-o cugetare de-a sa, Sfântul Grigorie de Nyssa ajungea la abisul de ultimă temelie al nașterii lui Dumnezeu „în trup”, în lume: dragostea de oameni. „Iată pricina pentru care S-a întrupat Dumnezeu”
În prag de An Nou, urarea „La mulți ani!” este nu doar tradițională, ci și firească, mai ales dacă e spusă din suflet și nu doar ca un automatism. Mai rămâne însă să ne întrebăm cel fel de ani.
Enorm de mult mă mângâie sufletește faptul că Dumnezeu l‑a chemat la El pe robul său Sorin Ioan în dimineața zilei de 22 decembrie - cea mai fastă zi a ultimei generații a secolului 20 românesc, zi în care
Textul Evangheliei acestei duminici pare un soi de „restartare” obligatorie a conștiinței mărturisitoare a Bisericii și a oamenilor ei. Care, dincolo de cuvintele sale transmise socialului și dincolo de
Ca să cunoaștem straturile fondatoare ale Centenarului Patriarhiei Române am căutat articolele de început de an 1925 și 1926 din colecția revistei Sfântului Sinod, „Biserica Ortodoxă Română”. După
Mai înainte de plecarea pentru ultima oară la spital a părintelui Constantin Galeriu, l-am vizitat acasă, la Sfântul Silvestru. Era așezat în pat, sprijinit de o pernă mare, cu părul ondulat, crescut până la umeri. Lângă el, pe un scaun, profesoara Iulia Chirea citea din psalmii lui David.
A venit iar vremea să lustruim rama zilei de 22 decembrie și să ne amintim cum, în 1989, niște tineri au avut curajul să trăiască sau să moară, scandând: „Libertate, te iubim,// Ori învingem, ori
Tema cinei împărăteşti apare adesea în Evanghelie şi e asociată de Mântuitorul Hristos cu felul în care omul intră şi se regăseşte în Împărăţia lui Dumnezeu. Chemarea spre Împărăţia care s-a
Omul de stat şi filosoful anglo-irlandez Edmund Burke spunea că „marile imperii, sufletele mici şi creierele mărginite se îmbolnăvesc împreună” şi tot el, referindu-se la puterea coercitivă a guvernelor
Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) Matei 4, 12-17 În vremea aceea, auzind că Ioan a fost întemnițat, Iisus a plecat în Galileea. Și, părăsind Nazaretul, a venit să
„În vremea aceea Iisus era ziua în templu și învăța, iar noaptea, ieșind, o petrecea pe muntele ce se cheamă al Măslinilor. Și tot poporul venea dis-de-dimineață la El în templu, ca să-L asculte. Iar
Fraților, porunca dată întâi se desființează, pentru neputința și nefolosul ei; căci Legea n-a desăvârșit nimic, iar în locul ei își face cale o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu. Ci î
Sfântul Grigorie era fratele mai tânăr al Sfântului Vasile cel Mare. El a învăţat carte la şcolile din oraşul său, Cezareea Capadociei, şi pentru setea sa de cunoaştere şi pentru marea putere a gândirii şi a scrierilor sale a ajuns să fie cel dintâi mare dascăl, părinte şi teolog slăvit al vieţii duhovniceşti.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la Sărbătorile Împărătești, Cuvântare la trădarea lui Iuda, în Părinți și Scriitori Bisericești (2015), vol. 14, pp. 103-104 „Și, apropiindu-se Iuda de Hristos, a zi
Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca anul 2025 să fie, printre altele, an omagial dedicat Centenarului Patriarhiei Române este un foarte bun prilej de a ne documenta cu privire la strădaniile
Mănăstirea Valaam, supranumită Athosul Nordului, aflată pe insula cu acelaşi nume din partea nordică a lacului Ladoga, în arhipelagul rusesc Kareliya, alcătuit din circa 50 de insuliţe, este cea mai iubită
Pe 6 ianuarie am sărbătorit Botezul Domnului, adică Arătarea Domnului la râul Iordan. Acest eveniment biblic a avut loc „în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu” (Luca 3, 1), în Iudeea, la
Prin toată lucrarea sa bisericească, național patriotică și culturală, Episcopul Nicolae Popovici rămâne un arhiereu emblematic al Bisericii Ortodoxe Transilvane și al întregii Ortodoxii românești. El
Tehnologia digitală a pătruns profund în lumea contemporană și în viața omului, încât aproape că este imposibilă separarea ei sau deconectarea de la variatele ei forme, chiar și pentru câteva minute. Dacă