Mii de credincioși au participat, în noaptea de 20 aprilie, la Slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara. Sfânta slujbă a fost oficiată de Înaltpreasfințitul
Mii de credincioși au participat, în noaptea de 20 aprilie, la Slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara. Sfânta slujbă a fost oficiată de Înaltpreasfințitul
La miezul nopții, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a împărțit credincioșilor Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. Rostind cu solemnitate chemarea:
Paraclisul Catedralei Naționale și‑a sărbătorit luni, 21 aprilie 2025, în a doua zi de Paști, hramul principal. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de către Preasfințitul Părinte Paisie
În catedralele eparhiale din Mitropolia Munteniei și Dobrogei Învierea Domnului a fost sărbătorită prin rugăciune și bucurie. După ce au primit Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim de la ierarhii lor,
În Duminica Sfintelor Paști, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a săvârşit slujba din noaptea de Înviere,
Mănăstirea Putna este un loc de adâncă credință, evlavie și rugăciune, un centru de iradiere duhovnicească și culturală de secole. Aici, Hristos este mărturisit prin faptă și cuvânt, iar viața monahală
În Sfânta şi Marea Joi, în cadrul Sfintei Liturghii săvârșite de Patriarhul României înconjurat de membrii Sfântului Sinod are loc Sfinţirea Marelui Mir. În 12 amfore mari din argint se aduce Marele Mir pregătit cu evlavie şi cu atenţie de comisia rânduită la Mirostirionul din incinta Mănăstirii „Duminica Sfinţilor Români” din Bucureşti. Despre simbolistica Sfințirii Marelui Mir în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ne-a vorbit părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Iordan și Ierihon, autor al unei teze de doctorat despre această tradiție în Biserica Ortodoxă Română.
Postul Mare este o perioadă de profundă reflecție și curățire sufletească, un drum spiritual pe care creștinii îl parcurg în pregătirea pentru Învierea Domnului. Comparat adesea cu o scară către cer, acest post ne oferă oportunitatea de a ne apropia de Dumnezeu prin rugăciune, pocăință, milostenie și înfrânare. Despre cum trebuie să parcurgem acest urcuș duhovnicesc și să ne apropiem mai mult de Hristos am discutat cu arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Protejarea vieții încă de la concepere a fost și este o preocupare constantă a Bisericii noastre. Diaconul dr. Petru Cernat, asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din
În predicile sale la Duminica a treia din Postul Mare, Părintele Patriarh Daniel arată distincția dintre crucea văzută ca răstignire a patimilor și poftelor păcătoase care ne fac opaci luminii harului dumnezeiesc și purtarea crucii, a greutăților inerente vieții omului aici, pe pământ. Duminica a treia are în vedere latura ascetică a crucii, nevoințele pe care fiecare creștin le face pentru a trăi cât mai plenar învierea din moartea păcatului. Profesioniștii ascezei, adevărații stavrofori ai Bisericii sunt călugării. Paramanul, acel accesoriu vestimentar nevăzut al lor, este dovada că ei poartă, în minte și în trup, răstignirea față de cele lumești. În interviul de mai jos, părintele arhimandrit Natanael Haraga, starețul Mănăstirii „Sfântul Nicolae”-Sitaru din județul Ilfov, ne vorbește despre nevoinţele vieţii monahale.
Un singur îndemn, an de an, de două milenii încoace, continuă să aducă lumină şi speranţă în suflete, să schimbe lumea şi lumile: „Bucuraţi-vă!”. E chiar bucuria Învierii Mântuitorului Iisus Hristos care ne ridică genunchii plecaţi şi ne dezvăluie minunile lăsate de Dumnezeu pe pământ. Iar una dintre aceste minuni este chiar oul de Paşti, încondeiat, închistrit sau vopsit, care întregește simbolistica celei mai mari sărbători a creştinătăţii. „Ouăle încondeiate nu au lipsit niciodată din coşul cu care mergeau bunicii şi străbunicii noştri la biserică în noaptea de Înviere. Le pregăteau îndeosebi în Joia Mare pentru că, făcute atunci, ţineau spre a fi consumate de Paşti. Este o tradiţie pe care noi ne străduim să o menţinem şi să o transmitem mai departe generaţiilor care vin”, spune Elena Vereha, meşter popular din Paltinu, Vatra Moldoviţei (Suceava).
Suceava e un oraș în care sistematizarea comunistă și-a înfipt adânc colții. Arhitectura socialistă e îmblânzită, din loc în loc, de bisericile vechi, ale diferitelor confesiuni, și de câte o clădire austriacă scăpată ca prin urechile acului. Printre aceste minuni peste care mânia socialistă nu a trecut se numără și Biserica „Sfânta Înviere”. Ridicat de Elena, soția lui Petru Rareș, dintr-o dragoste „care înfruntă moartea”, lăcașul e ca o pasăre Phoenix. În ciuda istoriei sale zbuciumate, a păstrat neatins, de aproape cinci veacuri, spiritul Ortodoxiei moldovenești.
- 2016-2024 -
Recent, când primăvara începea să-şi facă parcă prea grăbită prezenţa, am ales să ies din furnicar, din marele oraş Bucureşti, pentru a simţi mai bine schimbarea din natură, dar şi din sufletele noastre, mai ales acum, în perioada Postului Mare. Betoanele, asfaltul, metroul anesteziază sentimentul de comunicare cu creaţia, cu frumuseţea lumii de lângă noi şi din noi. La doar câțiva kilometri de forfota urbană, ascunsă între ape și păduri, Mănăstirea Cernica este una dintre acele insule de liniște unde sufletul își poate găsi odihna.
Cristian Muntean *** N-am apucat să particip la Cină, am ajuns la camera de sus când ospățul se terminase, mi-am înmuiat picioarele în apa care rămăsese după spălarea
OCHII LUI IISUS de Pan. M. Vizirescu Ierusalimul se vărsa pe uliți, În forfoteli sălbatice de ură, Strigări, ca niște‑mpunsături de suliți, Ocheau vrăjmaș făptura cea mai
Vin Floriile! Vin Floriile cu soare Și soarele cu Florii, Vestind marea sărbătoare În alai, în bucurii. Sălciile-nfloritoare De pe râuri și
Centrul Cultural Pitești este gazda expoziției de pictură „Tainele privirii” a artistei Adina Romanescu. La vernisajul care a avut loc în 3 aprilie, au fost invitați să vorbească istoricul Ștefan Dumitrache,
Gina Șerbănescu, autoarea volumului Fără de veste (Editura Platytera Books & Arts, 2024), se remarcă printr-o scriitură amprentată de oniric și ludic, cu inflexiuni mistice. După primul volum de poezie (În
În ziua pascală când am ascultat Sfânta Evanghelie după Matei 28, 1-15, de la slujba Învierii, am aflat că îngerul le spune femeilor prezente la mormânt că Domnul nostru Iisus Hristos a înviat. Acelaşi mesaj
Un foarte cunoscut romancier german, Heinrich Böll, explica într-un interviu rămas celebru că valoarea amintirilor nu reprezintă doar legătura noastră cu trecutul, ci, și mai important, un univers emoțional
De când ne știm pe lumea asta, noi, oamenii, fugim de moarte cu o frică instinctivă, animalică. Numai că moartea aleargă mai tare decât noi. Cei mai mulți dintre dumneavoastră cunoașteți povestea emirului
Ultima secțiune a Săptămânii Mari include comemorarea faptelor care s-au desfășurat începând cu arestarea, batjocorirea, întemnițarea Mântuitorului, procesul foarte matinal în mai multe etape,
Am putea împărți patimile în două categorii: cele care ne lovesc prin intensitate (mânia, desfrânarea, lăcomia) și cele care se strecoară pe neștiute în sufletul nostru (mândria, slava deșartă, iubirea
Lumea creştină se află în cea mai tristă zi din an, când Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit pentru mântuirea noastră. Acum creştinii ţin post negru şi merg la biserică pentru a participa la sfintele slujbe care marchează momentele legate de răstignirea şi îngroparea Domnului. Astăzi mergem pe Drumul Crucii alături de Hristos, asistăm plini de durere la răstignirea Domnului, ne întristăm în faţa morţii Mântuitorului pe Cruce şi-L prohodim la îngropare, pe care i-o fac, în această seară, drepţii Iosif şi Nicodim, alături de femeile mironosiţe şi apostolul Ioan.
În ziua pascală când am ascultat Sfânta Evanghelie după Matei 28, 1-15, de la slujba Învierii, am aflat că îngerul le spune femeilor prezente la mormânt că Domnul nostru Iisus Hristos a înviat. Acelaşi mesaj
De când ne știm pe lumea asta, noi, oamenii, fugim de moarte cu o frică instinctivă, animalică. Numai că moartea aleargă mai tare decât noi. Cei mai mulți dintre dumneavoastră cunoașteți povestea emirului
Cele două decenii de ființare pe care le va rotunji Lumina de Duminică în toamna anului curent coincid cu dezvoltarea autostrăzilor informaționale construite prin intermediul noilor tehnologii la nivel planetar
Duminica aceasta este pentru fiecare creştin ortodox un semnal de alarmă, un sunet de clopot care să îl trezească sau să-i spună cât de grea este întoarcerea la Dumnezeu a omului care, din diverse motive, alege
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Crucea e răspunsul la acuza că Dumnezeu a eșuat în creație, că răul, ura, moartea, nedreptatea, boala ne copleșesc. Că binele e sufocat de demon și nu mai are nici o șansă de a triumfa, deși crucea are pe re
Un foarte cunoscut romancier german, Heinrich Böll, explica într-un interviu rămas celebru că valoarea amintirilor nu reprezintă doar legătura noastră cu trecutul, ci, și mai important, un univers emoțional
Ultima secțiune a Săptămânii Mari include comemorarea faptelor care s-au desfășurat începând cu arestarea, batjocorirea, întemnițarea Mântuitorului, procesul foarte matinal în mai multe etape,
Am putea împărți patimile în două categorii: cele care ne lovesc prin intensitate (mânia, desfrânarea, lăcomia) și cele care se strecoară pe neștiute în sufletul nostru (mândria, slava deșartă, iubirea
Lumea creştină se află în cea mai tristă zi din an, când Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit pentru mântuirea noastră. Acum creştinii ţin post negru şi merg la biserică pentru a participa la sfintele slujbe care marchează momentele legate de răstignirea şi îngroparea Domnului. Astăzi mergem pe Drumul Crucii alături de Hristos, asistăm plini de durere la răstignirea Domnului, ne întristăm în faţa morţii Mântuitorului pe Cruce şi-L prohodim la îngropare, pe care i-o fac, în această seară, drepţii Iosif şi Nicodim, alături de femeile mironosiţe şi apostolul Ioan.
Sintea Mică e un sat dinspre marginea de vest a țării, pe care-l poți lua cu ușurință în palmă. Iar dacă tot l-ai luat, e musai să-l duci în dreptul inimii. Bătăile acesteia par să se ia la întrecere cu
Fiecare zi a acestei săptămâni este Mare, reactualizând un moment deosebit din viața lui Iisus Hristos răstignit pe Cruce din iubire pentru noi. Ultimele zile pământești le-a petrecut în post și rugăciune în
Duminica a 2-a după Paști (a Sfântului Apostol Toma) Ioan 20, 19-31 În ziua cea dintâi a săptămânii, fiind seară şi ușile încuiate, acolo unde erau adunați ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a
În vremea aceea, Petru, ridicându-se, a alergat la mormânt și, plecându-se, a văzut giulgiurile singure zăcând. Și a plecat, mirându-se în sine de cele întâmplate. Și, iată, doi dintre ucenici mergeau în
În zilele acelea, stând Petru cu cei unsprezece, și-a ridicat glasul și le-a vorbit: Bărbați iudei și toți care locuiți în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscută și luați aminte la cuvintele mele; că
În Sfânta și Marea Duminică a Paștilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viață a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numim sărbătoarea de azi Paști, după cuvântul care în vechiul grai evreiesc însemnează trecere; fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus, la început, lumea dintru neființă întru ființă. În această zi smulgând Dumnezeu pe poporul israelitean din mâna Faraonului, l-a trecut prin Marea Roșie și tot în această zi, S-a pogorât din ceruri și S-a sălășluit în pântecele Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din legăturile iadului, S-a suit Ia cer și l-a adus iarăși la vechea vrednicie a nemuririi.
Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre scopul cel după Dumnezeu și viețuirea cea după adevăr, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, p. 298 „Așadar, cel care voiește să-I predea lui Dumnezeu
Părintele Constantin a înțeles de-a lungul vieții că în sine contemplația este un dar de la Dumnezeu, iar atitudinea prin care poate fi dăruită depinde în primul rând de om, pentru că tot ce constituie
Este foarte limpede pentru mulți dintre noi când citim Prologul Evangheliei, adică primele 18 versete ale capitolului întâi: chiar în noaptea Sfintelor Paști, după ce se face liniște în urma numeroșilor
Femeia cea păcătoasă și Iuda sunt două imagini care ne sunt puse înainte în chip antitetic, invitați fiind să vedem unde ne aflăm ca atitudine față de Dumnezeu și, apoi, să optăm și să vedem cui vrem să ne asemănăm prin alegerea noastră, cel puțin ca intenționalitate. Dar încă mai avem timp în săptămâna aceasta să ne reașezăm, dacă ne regăsim într-o stare de infidelitate față de Dumnezeu. În Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Domnul nostru Iisus Hristos este desemnat ca Mire. Noi suntem invitați să fim în cămara cea de nuntă, ospățul cel de taină, dar, în același timp, Domnul Hristos este numit - mai ales în imnografia zilei de Miercuri, ca fiind „mirul cel fără de moarte”. Avem, așadar, un mir material cu care a fost uns Hristos de către femeia care s-a întors, care s-a pocăit, și avem pe Domnul Hristos, ca mir ceresc, „nesecat mir”.
Acum 40 de ani, la mijloc de martie, în zi de duminică geroasă, paralizantă pentru vremuri în care stăpânirea nu ardea a se îngriji atât de mult de cele ale vieții personale ale cetățenilor țării, pe străzile Fălticenilor străbătea un car tras de boi, cu cetină frumos împodobit, presărată de zăpadă, care purta spre cimitirul din Oprișeni, trupul mult ostenitor, dar niciodată biruit de osteneală, al preotului Ilie Ilisei. Puțin trecut de 71 de ani, părintele plecase pe neașteptate, grăbindu‑se oarecum, la ceas când ar mai fi putut să se bucure de cele ce rodise mâinile sale necruțate, cugetul său statornic întru acrivia rânduielii și inima sa aprinsă de dorul după Casa lui Dumnezeu.
Remarcabil text apologetic din secolul al II-lea d. Hr., Epistola către Diognet, o scrisoare alcătuită cel mai probabil în timpul împăratului Antoninus Pius de către un autor creștin rămas necunoscut, este