Duminică, 4 octombrie, a fost instalat noul preot paroh al Bisericii Precupeții Noi din București, părintele Marinel Laurențiu Marcu, redactor-șef al revistei „Biserica Ortodoxă Română”, buletinul oficial
08 Oct, 2026
x
Duminică, 4 octombrie, a fost instalat noul preot paroh al Bisericii Precupeții Noi din București, părintele Marinel Laurențiu Marcu, redactor-șef al revistei „Biserica Ortodoxă Română”, buletinul oficial
Curtea Cantinei sociale „Sfânta Filofteia” a Asociației Diaconia, filiala sector 4, s-a transformat duminică, 4 octombrie, într-un loc al bucuriei, al muzicii și al întâlnirii. A devenit o frumoasă tradiție
Începutul lunii octombrie a fost un moment special de rugăciune pentru obștea monahală și credincioșii Mănăstirii Călugăra din județul Caraș-Severin, întrucât la sărbătoarea „Acoperământul Maicii
La Sala Palatului din Bucureşti a avut loc miercuri seară, 7 octombrie, concertul extraordinar „Trei Tenori Ieșeni și Prieteni”, susţinut de tenorii Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă. Aceştia au cântat împreună cu invitaţi speciali în cadrul evenimentului, acompaniaţi de Orchestra Metropolitană din Iaşi şi de Corul Marii Uniri, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit astăzi, 8 octombrie, un eveniment academic și duhovnicesc deosebit, dedicat părintelui prof. univ. dr. Vasile Răducă la
Familia și tinerii reprezintă două dintre cele mai importante realități asupra cărora se concentrează lucrarea pastorală a Bisericii. Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, în care ritmul
Sănătatea nu înseamnă doar absența bolii. Ea depinde și de felul în care ne îngrijim corpul, ne gestionăm emoțiile și reacționăm atunci când apare o problemă medicală. Medicul Victor Budeanu,
În luna octombrie, capitala Moldovei găzduiește prima ediție a SACRUM Iași Art Festival, un eveniment dedicat artei sacre, patrimoniului și spiritualității. Despre ideea, viziunea și programul festivalului, la
În școala românească de astăzi, preocuparea pentru performanță și evaluare este însoțită de necesitatea formării elevilor ca persoane responsabile, echilibrate și implicate în viața comunității. Pr.
Nevoile emoționale ale copiilor, provocările legate de educarea actualei generații şi navigarea prin incertitudinea prezentului sunt doar câteva dintre subiectele la care pot răspunde specialiștii. Lavinia Stan
Astăzi, „Universul Euharistic” este gata. Potirul monumental din marmură străjuiește lângă Catedrala Arhiepiscopală din Roman și își așteaptă inaugurarea. Cu o lună în urmă, când l-am întâlnit pe
I-am întâlnit la Vidra, așezare dintr-o regiune vestită pentru munții ce și-au făcut loc până la noi mai întâi prin legenda Vrâncioaiei. Într-o șezătoare pe care au înființat-o la imboldul inginerului
Parohia ortodoxă din cartierul Ortelec al municipiului Zalău are hramul principal „Nașterea Maicii Domnului” și este formată din 300 de familii de credincioși. Fosta așezare aflată la marginea Zalăului a dev
Doina românească a fost inclusă în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO la 2 octombrie 2009, ca recunoaștere a valorii ei unice în tezaurul spiritualității noastre. Prin articolul
N-am zis nimic și asta e greșeală Poemul de azi e ca o jelanie care umple văzduhul. Nu mă ascund, un vuiet se aude în depărtări, iar blândețea se joacă de-a neprevăzutul. De câți arginți e
Echinox Acum cea mai înaltă zi a echinoxului se trezi. Aur era și miere-n toate cele; pe fundul florilor grele adormeau bondarii, albinele, arborii își uitau rădăcinile, clătinându-se-n
Ca dorul Sulamitei! Ce fel de strajă-i mintea, când roabă-i stă ispitei De-a răscoli tot praful pe drumul spre Emaus? Am ochii plini de ceață iar harta-i numai haos De ce n-o rupi Iisuse când treci prin
Cu o frumoasă copertă ilustrată cu lucrarea lui Camilian Demetrescu, „Tapiserie. Drumul Damascului”, noua lucrare a lui Dan Anghelescu, de aproape 500 de pagini, Exilul versus Utopia (Reflecții în siajul unei
Cât trăieşte, omul se întreabă despre sensul lucrurilor, evenimentelor şi al vieţii însăşi. De mic este învăţat ce este bine şi ce este rău, cum să dea bine în societate, ce trebuie să spună sau să fa
CATAPETEASMĂ (gr. katapetasma - văl, perdea) Perete dintre naos și altar, confecționat din lemn sau din zid, menit să separe evenimentele legate de Taina Sfintei
Una dintre marile transformări ale epocii moderne a fost schimbarea modului de a vedea istoria și, prin extensie, teologia. Sub influența raționalismului iluminist și, mai târziu, a pozitivismului, istoria a început să fie tratată tot mai mult ca o știință empirică, întemeiată pe dovezi verificabile obiectiv. Dacă, odinioară, istoria era povestea unei comunități relatată dintr-o perspectivă subiectivă, modernitatea a început să caute în ea faptele brute, desprinse de orice interpretare sau perspectivă. Această transformare a adus o rigoare necesară cercetării istorice, dar a și alimentat iluzia că putem privi trecutul dintr-un punct de vedere complet neutru, ca și cum faptele ar putea vorbi singure, fără un cadru de interpretare. Nu există, însă, fapte istorice în stare pură, independente de perspectiva celui care le selectează, le leagă și le interpretează.
Era o zi de august. Nu cunoșteam pe nimeni în orașul acela. Am pornit într-o scurtă plimbare prin cartierul din preajma hotelului unde eram cazat. Începuse să se întunece. M-am așezat pe o bancă din fața unui
Oamenii care își află bucuria și isihia în slujirea Bisericii poartă, adeseori, o trăire aparte a sufletului. Sensibili la suferința aproapelui, atenți la frământările nerostite și deschiși către
Despre Episcopul Vasile Flueraș (1948‑2021) nu se poate scrie altfel decât cu multă duioșie. Om al rugăciunii, dragostei și blândeții, a rămas în inimile celor care l‑au cunoscut datorită firescului cu care reușea să întrupeze aceste virtuți în propria viaţă. Volume precum „Surâsul bucuriei veşnice: in memoriam Episcop Vasile Flueraş (1948‑2021)” (Editura Renașterea, Cluj‑Napoca, 2026), care continuă un demers inițiat de arhim. dr. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, și ucenic al celui evocat, vin să aducă prețioase mărturii în acest sens. Primul volum din serie a fost: „Iubirea ta mi te‑a făcut minune… In memoriam Episcop Vasile Flueraș (1948‑2021)”, Editura Renașterea, Cluj‑Napoca, 2025.
Cât trăieşte, omul se întreabă despre sensul lucrurilor, evenimentelor şi al vieţii însăşi. De mic este învăţat ce este bine şi ce este rău, cum să dea bine în societate, ce trebuie să spună sau să fa
Una dintre marile transformări ale epocii moderne a fost schimbarea modului de a vedea istoria și, prin extensie, teologia. Sub influența raționalismului iluminist și, mai târziu, a pozitivismului, istoria a început să fie tratată tot mai mult ca o știință empirică, întemeiată pe dovezi verificabile obiectiv. Dacă, odinioară, istoria era povestea unei comunități relatată dintr-o perspectivă subiectivă, modernitatea a început să caute în ea faptele brute, desprinse de orice interpretare sau perspectivă. Această transformare a adus o rigoare necesară cercetării istorice, dar a și alimentat iluzia că putem privi trecutul dintr-un punct de vedere complet neutru, ca și cum faptele ar putea vorbi singure, fără un cadru de interpretare. Nu există, însă, fapte istorice în stare pură, independente de perspectiva celui care le selectează, le leagă și le interpretează.
Avem o slăbiciune pentru schimbare. Cuvântul sună bine, promite prospețime și ne scutește, măcar pentru o vreme, de obligația de a spune încotro vrem să mergem. Suntem, probabil, mai impresionați de ceea ce începe decât de ceea ce durează. Continuitatea are, în schimb, o reputație mai puțin seducătoare. Pare prăfuită, defensivă, uneori chiar suspectă. Și totuși, când lucrurile încep să se clatine, nu alergăm după ceea ce este nou, ci căutăm ceea ce ține. Descoperim atunci, poate puțin târziu, că stabilitatea nu este absența mișcării, ci una dintre condițiile ei.
În cursul anului bisericesc, aproape în fiecare lună avem un sfânt cu numele Ciprian. Cel mai cunoscut de către creştinii noştri este Sfântul Ciprian pe care-l sărbătorim astăzi alături de Sfânta Iustina. Es
Evlavia ireproșabilă formal, dar lipsită de dărnicia care îi înrudește pe oameni cu Bunul Dumnezeu, riscă să zădărnicească eforturile celor care se ostenesc pentru a trăi ca ființe care reflectă chipul
Trăim într-o societate competitivă, dinamică și provocatoare, care ne cere tot mai mult: să fim performanți, mobili, flexibili, conectați, să învățăm permanent, să ne adaptăm la schimbare, să ne mutăm î
CATAPETEASMĂ (gr. katapetasma - văl, perdea) Perete dintre naos și altar, confecționat din lemn sau din zid, menit să separe evenimentele legate de Taina Sfintei
Era o zi de august. Nu cunoșteam pe nimeni în orașul acela. Am pornit într-o scurtă plimbare prin cartierul din preajma hotelului unde eram cazat. Începuse să se întunece. M-am așezat pe o bancă din fața unui
Oamenii care își află bucuria și isihia în slujirea Bisericii poartă, adeseori, o trăire aparte a sufletului. Sensibili la suferința aproapelui, atenți la frământările nerostite și deschiși către
Despre Episcopul Vasile Flueraș (1948‑2021) nu se poate scrie altfel decât cu multă duioșie. Om al rugăciunii, dragostei și blândeții, a rămas în inimile celor care l‑au cunoscut datorită firescului cu care reușea să întrupeze aceste virtuți în propria viaţă. Volume precum „Surâsul bucuriei veşnice: in memoriam Episcop Vasile Flueraş (1948‑2021)” (Editura Renașterea, Cluj‑Napoca, 2026), care continuă un demers inițiat de arhim. dr. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, și ucenic al celui evocat, vin să aducă prețioase mărturii în acest sens. Primul volum din serie a fost: „Iubirea ta mi te‑a făcut minune… In memoriam Episcop Vasile Flueraș (1948‑2021)”, Editura Renașterea, Cluj‑Napoca, 2025.
Astăzi, cuvântul se rostește mult și repede, iar oamenii, faptele și evenimentele sunt adesea judecate înainte de a fi cunoscute în profunzime. Istoria însăși riscă să fie interpretată prin lentilele
„Ieșit-a semănătorul să semene sămânța sa.” Rostite de Mântuitorul în urmă cu aproape două mii de ani, într-un ținut al Galileei, cuvintele sunt adresate și nouă, celor de astăzi, cu aceeași
.jpg)
Duminica a 21-a după Rusalii (Pilda semănătorului) Luca 8, 5-15 Zis-a Domnul pilda aceasta: Ieșit-a semănătorul să semene sămânța sa. Și, semănând el, una a căzut lângă drum și a fost călcată
„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Fraților, purtați-vă numai în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu și văzându-vă, fie nefiind de față, să aud despre voi că stați într-un duh, nevoindu-vă împreună într-un su
Sfântul Apostol Iacob al lui Alfeu a fost unul din cei 12 Apostoli ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „Pentru că sunt mai mulţi Apostoli care poartă numele de Iacob, trebuie ştiut că acest Iacob al
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, p. 425 „Învrednicindu-se de darul preoției, în anul 1826, ieromonahul Visarion (Făgărășanul) s-a dus la
Sfânta întâia Muceniță și întocmai cu Apostolii Tecla, pomenită în 24 septembrie, este una dintre femeile martire ale Calendarului creștin, cărora Biserica Ortodoxă Română le-a închinat Anul
Nu, nu este o glumă, cum s-ar putea crede! Este un citat dintr-un interviu, difuzat pe diverse media, realizat anul trecut cu elevii care tocmai finalizaseră proba scrisă la limba și literatura română de la
Biserica Ortodoxă prin credinţa şi cultul ei păstrează în conţinut aceeaşi credinţă şi acelaşi cult din primele secole creştine. Ea este Biserica lui Hristos care a păstrat credinţa nealterată în
Una din preocupările mele recurente este cea de recuperare a personalităților care au contribuit prin viața lor la formarea unor modele demne de urmat, într-o societate care, cel puțin la vârful ei, pare să nu ma
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
