Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Părintele Ioachim Călin din Mărginimea Sibiului sub persecuția comunistă

Părintele Ioachim Călin din Mărginimea Sibiului sub persecuția comunistă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 06 Noiembrie 2015

S-a născut la 23 ianuarie 1910, într-o familie de plugari din localitatea făgărășeană Șona. După absolvirea studiilor teologice și obținerea licenței la Facultatea de Teologie din Cernăuți, Ioachim Călin a primit darul preoției, slujind în parohia sibiană Șelimbăr. Puținele documente din dosarul penal întocmit de Securitate împotriva sa nu ne oferă date despre pastorația ce va fi depus-o în parohia în care slujea și activitatea socială în rândurile credincioșilor săi. Aflăm că în septembrie 1949 este arătat în documentele Securității ca unul dintre cei care „fac greutăți” la constituirea gospodăriilor agricole colective „Zorile” din Turnișor și „6 Martie” din Șelimbăr. Din acest motiv, până la sfârșitul anului 1949 părintele Călin a fost mutat la Parohia Poplaca, tot lângă Sibiu. Decizia de mutare întâmpinase opoziția credincioșilor din Șelimbăr care înaintaseră o listă cu semnături de susținere la autorități.

Însă, nici la Poplaca nu a fost uitat de organele de represiune. În noaptea de 18 spre 19 iulie 1952 a fost arestat în cadrul campaniei de reținere a foștilor lideri teritoriali ai Mișcării legionare. În urma anchetei sumare, desfășurată la Sibiu în septembrie 1952, anchetatorii au stabilit că părintele Ioachim Călin a intrat în Mișcarea legionară la recomandarea preotului profesor Spiridon Cândea în octombrie 1952, pentru o scurtă perioadă de timp fiind locțiitor al șefului de sector legionar din raza localității Șelimbăr. De asemenea, s-a stabilit că nu a participat la rebeliunea legionară. Probabil pentru faptul că reprezenta un potențial pericol la adresa regimului, părintelui Călin i s-a dat o pedeapsă administrativă de 36 luni în colonie de muncă. A cunoscut arestul Securității din Brașov, colonia MAI Dudu (aprilie 1953), penitenciarele din Galați (din noiembrie 1953, pentru anchete) și Lugoj (martie 1954). În contextul desființării coloniilor de muncă, la 1 iulie 1954 părintele Călin trebuia să fie eliberat. Însă organele de represiune au considerat să-l trimită în domiciliu obligatoriu în localitatea Dropia din Bărăgan, pentru 12 luni, termen prelungit cu aceeași perioadă un an mai târziu. Potrivit documentelor Securității la care am avut acces, părintele Călin, „la locul de dislocare, muncește ca muncitor zilier la șantierul Ivănești-fără manifestări”. Mai este arătat ca „îngrijitor de iepuri la stația de experiență Ivănești”. La 29 mai 1956, organele Ministerului Afacerilor Interne au hotărât ridicarea restricțiilor domiciliare. La 20 iunie 1956, părintele Ioachim Călin a cunoscut libertatea.