Pe scurt

Bisericile de lemn din Olt vor fi restaurate

Bisericile de lemn din nordul judeţului Olt, monumente istorice construite în a doua parte a secolului XVIII, vor fi incluse într-un circuit turistic anul viitor, autorităţile urmând să le restaureze şi să reabiliteze infrastructura rutieră a zonei. Vor fi incluse în circuitul turistic o biserică din lemn din Leleasca, două din comuna Tătuleşti, una din Poboru (Cornăţelu) şi una din Cungrea (Ibăneşti). Iniţiativa aparţine reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. În judeţul Olt, mai este o biserică de lemn la Seaca-Muşeteşti din 1519 şi care, anul acesta, va fi restaurată. Tot în secolul al XVI-lea a fost construită şi mănăstirea Călui, aflată în lucrări de restaurare din anul 2004, celelalte mănăstiri din Olt, respectiv Clocociov şi Brâncoveni, fiind construite în secolele al XVII-lea şi, respectiv, al XVIII-lea.

Târgul Meşterilor, la Botoşani

Peste 40 de meşteri populari din întreaga ţară, dar şi din Republica Moldova participă, începând de sâmbătă, la Târgul Meşterilor, organizat de Primăria municipiului Botoşani. Meşterii populari au posibilitatea de a-şi expune şi valorifica propriile creaţii, printre care măşti tradiţionale, ţesături şi împletituri, icoane pictate şi ouă încondeiate. Acţiunea se află la a doua ediţie. „Târgul este un câştig pentru oraş. L-am făcut în cadrul campaniei culturale şi nu politice, pentru că noi asta facem de-o viaţă, iar această acţiune este de mare succes, având în vedere că acum se desfăşoară un târg de Paşti şi la Suceava, şi la Muzeul Satului. E de bun augur şi este responsabilitatea noastră să păstrăm tradiţiile şi să le predăm tinerilor“, a spus directorul Centrului de Creaţie Populară şi Conservare a Tradiţiei Botoşani, Ion Ilie. La manifestare participă artişti din judeţele Botoşani, Suceava, Bistriţa, Neamţ, Tulcea, Bucureşti şi Vaslui, precum şi din Republica Moldova.

Tradiţii populare, în dezbatere la Muzeul Satului

Semnificaţia „Sâmbetei lui Lazăr“ în tradiţia populară românească a constituit tema colocviului organizat în cadrul manifestărilor dedicate Floriilor, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“. „Sâmbăta dinaintea Floriilor poartă numele de Sâmbăta lui Lazăr, ca o prefigurare a Învierii lui Iisus, fiind dedicată învierii lui Lazăr cel readus la viaţă de Mântuitorul nostru“, după cum a spus Paula Popoiu, director general al Muzeului Satului. „Astfel, ceremonialul din ajunul floriilor, structurat după modelul colindelor, este un obicei atestat în sudul ţării, în Muntenia, în Dobrogea“, a spus Paula Popoiu. Obiceiul a fost reconstituit la muzeu în varianta sa teleormăneană, de Ansamblul „Dunărica“, din comuna Năsturelu. Manifestările de la Muzeul Satului dedicate Floriilor au cuprins expoziţii de desene ale copiilor, de pictură şi ceramică, concerte susţinute de ansambluri folclorice din diferite zone ale ţării, târgul de florii, la care au participat meşteri populari cu ouă încondeiate.