Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Praznicul Sfintelor Paşti din 1944 sub bombardamentele aliaţilor

Praznicul Sfintelor Paşti din 1944 sub bombardamentele aliaţilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 19 Aprilie 2012

Schimbarea politică din Italia, care determinase trecerea de partea anglo-americanilor, şi contraofensiva sovietică pe frontul din Est au motivat tot mai mult puterile aliate de a trece la un atac masiv asupra maşinii de război germane. Aliaţii considerau că principalul furnizor de petrol şi grâne este statul român, care de acum cunoştea încă o dată pericolul pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul său. În acest context, au început bombardamentele americane la 4 aprilie 1944, când au fost distruse, în cele mai multe cazuri, obiective civile. Efectele bombardamentului din acea zi au fost devastatoare, mulţi civili căzând victime, pentru decedaţii acestui negru moment făcându-se un cimitir care poartă numele de "4 Aprilie". A doua zi, bombardamentele au continuat asupra obiectivelor economice din jurul Ploieştiului, având ca ţintă în special rafinăriile. După acest moment, s-a crezut că valul acestor bombardamente s-a terminat. Însă următorul bombardament a fost chiar în ziua de Înviere, după cum relatează Dudu Velicu în jurnalul său: "Nici de data aceasta n-am fost cruţaţi de furia sălbatică a anglo-americanilor. Din nou, alarmă la Bucureşti, în timp ce pe cer se aşternuse un strat des de nori (care au dispărut imediat după darea semnalului de încetare a alarmei). Un ofiţer german a afirmat că anglo-americanii au ochelari speciali cu care văd, prin nori, clar, obiectivul, în timp ce de jos ei nu pot fi văzuţi tocmai din cauza norilor. Împreună cu mai mulţi colegi am plecat cu o maşină a serviciului în afara oraşului, pe Şoseaua Vergului, unde am petrecut clipe oarecum grele din cauza luptelor aeriene care s-au dat în apropiere. Noi incendii, ruine, mult mai puţine victime, au căzut bombe în centrul oraşului şi spre închisoarea Văcăreşti, apoi Apărătorii Patriei-Berceni. Librăria Cartea Românească, fala ţării a scrisului românesc şi a Capitalei, a fost distrusă de o bombă incendiară care a lovit-o direct. Din măreaţa librărie au mai rămas numai ruine şi cenuşă. În timp ce lucrau la stingerea incendiului, un planşeu de beton s-a prăbuşit şi a ucis patru pompieri la sfânta lor datorie. Universitatea din centru incendiată. Comunicat oficial: "În cursul zilei, aviaţia anglo-americană a executat atacuri de teroare asupra oraşelor Turnu Severin şi Braşov, producând pagube în cartierele de locuit şi victime în populaţia civilă"". Referitor la acelaşi comunicat, cronicarul mai nota în jurnalul său: "La Turnu Severin au distrus o bună parte a oraşului, ca şi 150 vagoane cu alimente evacuate din Transnistria. La Braşov au fost 80 de avioane în trei valuri. Alte victime nevinovate, alte familii îndoliate, ţara este lovită din nou".