Premieră absolută la Cluj-Napoca, piesa de teatru „Ziditori ai Marii Uniri”

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, prin Protopopiatul Cluj I și Compania de teatru „Civic Art”, București, a organizat, marţi, 20 februarie, la casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, un spectacol în premieră absolută dedicat Centenarului Marii Uniri.

Spectacolul „Ziditori ai Marii Uniri” este o adaptare realizată de Marian Ciripan după „Memorandiștii” de Dan Tărchilă, iar evenimentul este un proiect care face parte din seria de manifestări dedicate „Anului Omagial al unității de credință și de neam” și „Anului comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918”. În piesă este evidenţiat rolul preoţilor şi al ierarhilor, precum şi contribuția celor două biserici românești, cea Ortodoxă şi Greco-Catolică, la emanciparea națională a românilor din Transilvania, fapt ce a dus la înfăptuirea Marii Uniri. Un rol important, aşa cum se arată în spectacol, este al țărănimii, alături de intelectualii vremii. Personajele au nume neutre, având în vedere cei peste 150 de preoți întemnițați din ordinul Guvernului de la Budapesta şi cei peste 200 cărora li s-a impus domiciliul forțat în localitatea maghiară Sopron, conform organizatorilor. În distribuție au fost actorii: Cristina Moldoveanu, Adrian Anghel, Marian Despina, Petre Pletosu, Dan Apăvăloaie şi Marian Ciripan, care este și regizorul spectacolului.

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, prezent la premieră, le-a oferit actorilor, la final, diplome de „aleasă cinstire” şi i-a felicitat: „E un adevăr că dragostea faţă de ţară şi faţă de valorile pe care ni le-au transmis înaintaşii, în ultimii ani au mai pălit, şi ele trebuiesc din nou cultivate. Această lucrare o faceţi dumneavoastră, punând pe scenă această piesă minunată de teatru, la 100 de ani de la Marea Unire”.

De asemenea, ierarhul a remarcat că „în Sfânta Scriptură găsim multe locuri în care unitatea, comuniunea, este lăudată şi preamărită. Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către romani, în capitolul 4, ne sfătuieşte pe noi, pe toţi, creştinii: «Străduiţi-vă să păstraţi unitatea duhului, în legătura păcii». Această unitate, care a fost rezultatul multor ani de aşteptări şi de lupte, pe tărâm naţional, s-a încununat, atunci, şi de rodul ei ne bucurăm noi. Cei ce au avut condei, care au avut de la Dumnezeu dar de a se exprima frumos, au preamărit unitatea de la 1 decembrie 1918. După ce s-au unit Basarabia, Bucovina cu Ţara, întregirea totală s-a făcut cu unirea Transilvaniei cu Ţara (...) Unirea, înţelegerea sunt de la Domnul Hristos, de la Dumnezeu. Dezbinarea, neînţelegerea sunt de la cel rău. Îi dăm slavă lui Dumnezeu că putem participa la asemenea manifestări prin care este preamărită Unirea cea Mare”.

Ioan Bolovan, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a vorbit despre semnificaţia Anului Centenar, în care „nu ar trebui să treacă o zi, nu ar trebui să treacă o oră, nu ar trebui să treacă o clipă în care să nu ne gândim cu recunoştinţă la cei care au făcut posibilă «ora astrală» a României de la 1 decembrie 1918: cei mulţi, de cele mai multe ori anonimi, cei puţini, politicieni, cărturari, preoţi cu ierarhii lor în frunte, aşa cum au fost pe Câmpul lui Horea, la Alba Iulia, şi episcopul, viitorul mitropolit Miron Cristea, de la Caransebeş, şi episcopul Ioan Papp de la Arad, şi episcopul greco-catolic de la Gherla, Iuliu Hossu, pentru că interesul naţional nu a ţinut atunci cont de diferenţele religioase, atunci a contat solidaritatea naţională şi, din păcate, această solidaritate a durat atât de puţin: o oră. O «oră astrală», pentru care ar trebui să ne rugăm ca ea să se repete. Naţiunea noastră, astăzi, trece poate prin cea mai grea încercare prin care trece din istoria ei. Deşi suntem împreună în graniţele unui stat aproape toţi românii, nu chiar ca la 1918, deşi suntem un stat suveran, independent, românii, din păcate nu sunt foarte împăcaţi cu această ţară a lor, pentru că aproape patru milioane dintre ei au luat drumul pribegiei, pentru o ţară mai bună sau pentru un trai mai bun. Este şi datoria noastră ca în fiecare clipă să ne rugăm, să adresăm spre bunul Dumnezeu nu numai un cuvânt de recunoştinţă şi un pios omagiu pentru înaintaşi, dar şi pentru cei care ne conduc astăzi, pentru ca această ţară binecuvântată de Domnul să revină la măreţia pe care a cunoscut-o în perioada interbelică, şi românii să se simtă acasă, să nu mai fie nevoiţi să ia drumul pribegiei”.

Spectacolul a avut şi un scop filantropic, de susținere financiară a Centrului Social Misionar „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Cojocna, Protopopiatul Cluj I.  

Dan Hognogi, protopopul de Cluj I, a spus că evenimentul este unul de „recunoştinţă faţă de cei care au crezut şi au sperat că neamul acesta se va uni într-o ţară mândră, frumoasă, în care să îşi poată creşte copiii şi nepoţii (...) Dacă ei au putut să zidească o ţară, ce am putea zidi noi astăzi? Putem să zidim între noi punţi, dar mai ales să empatizăm cu necazurile celorlalţi, drept pentru care s-a pregătit această premieră absolută, «Ziditori ai Marii Uniri», împreună cu compania teatrală «Civic Art» din Bucureşti. Din bănuţii pe care îi vom strânge aici şi noi vom zidi ceva, împreună cu Parohia Ortodoxă din Cojocna, un centru cultural cu hramul «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», pentru ca cei care au fost mai defavorizaţi decât noi să poată să se îngrijească de sănătatea lor, de trupurile lor, şi deopotrivă de minţile lor, să poată să înveţe, să poată spera la mai bine, aici în ţara pentru care şi-au vărsat sângele înaintaşii noştri”.