Memoria Bisericii
Preotul Gheorghe Tomescu din judeţul Argeş, decedat în închisoarea de la Botoşani

Preotul Gheorghe Tomescu din judeţul Argeş, decedat în închisoarea de la Botoşani

Adrian Nicolae Petcu, 15 Februarie 2017

S-a născut la 27 iunie 1888 în familia preotului Ilie Tomescu din localitatea dâmboviţeană Hulubeşti. A urmat cele patru clase primare în satul natal (1895-1899), Seminarul Teologic (1899-1907) şi Facultatea de Teologie din Bucureşti (1907-1911). În 1911 primeşte darul preoţiei, fiind numit la Parohia Ţigăneşti, judeţul Argeş. Din 1916, timp de patru ani, este confesor militar cu gradul de căpitan. După Războiul de Reîntregire revine la parohia sa, slujind Altarului şi oamenilor deopotrivă. Devenind rudă cu omul politic Ion Mihalache, părintele Gheorghe Tomescu intră în rândurile Partidului Naţional Ţărănesc. Militează în acest partid, ajungând chiar unul dintre liderii ţărănişti din judeţul Argeş. Din acest motiv, încă de la instalarea regimului comunist va cunoaşte calvarul din partea organelor de represiune. La 19 februarie 1949 este arestat de Securitate, fiind suspectat de ajutor oferit soţiei omului politic Ion Mihalache. La percheziţia domiciliară i se găsesc mai multe numere din ziarul ţărănist „Dreptatea” şi fotografii cu Ion Mihalache. Prin Sentinţa nr. 489 din 1 septembrie 1949 a Tribunalului Militar Bucureşti, părintele Tomescu este condamnat la 6 luni de închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „răspândire de publicaţiuni interzise” (art. 325 Codul Penal). Execută pedeapsa în Penitenciarul Aiud. Revine în slujirea Altarului, de această dată figurând la Parohia Priboieni. Însă trecutul politic era ca un stigmat pentru părintele Tomescu. Deoarece activase „în PNŢ-Maniu, deţinând funcţiile de preşedinte al cercului preoţesc PNŢ, plasa Topoloveni, preşedinte al organizaţiei PNŢ-Ţigăneşti şi membru în Comitetul judeţean PNŢ-Muscel”, la 15 august 1952 părintele Tomescu este arestat din nou. Prin procesul-verbal nr. 4/1952 al MAI, părintele Tomescu este trimis în colonie de muncă pe o perioadă de 60 luni. Cunoaşte închisorile de la MAI şi de la Piteşti (august 1952), dar şi colonia de muncă de la Valea Neagră (ianuarie 1953). Pe timpul detenţiei de la închisoarea din Bucureşti a fost anchetat pentru legăturile sale politice din perioada interbelică. La 27 aprilie 1953 a fost eliberat, conform Deciziei MAI nr. 534. Revine la parohia sa din Priboieni. Însă nu pentru mult timp. Considerat un potenţial pericol la adresa regimului de „democraţie populară” din RPR, mai ales din cauza antecedentelor politice interbelice, la 16 iunie 1959 este arestat din nou. Este acuzat că, între 1952 și 1959, ar fi purtat „discuţii cu caracter duşmănos socializării agriculturii şi regimului din RPR”. Prin Sentinţa nr. 585/1959 a Tribunalului Militar Craiova, părintele Tomescu este condamnat la 15 ani de temniţă grea, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. Cunoaşte închisorile de la Piteşti (septembrie 1959), Jilava (noiembrie 1959) şi Botoşani (1960). Se confruntă cu o sănătate precară, încât între 11 iunie 1960 şi 11 aprilie 1963 este internat în infirmeria penitenciarelor Jilava şi Botoşani. Este externat, dar nu vindecat. La 7 februarie 1964, preotul Gheorghe Tomescu, deţinut în Penitenciarul Botoşani, trece la cele veşnice. 


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!