Memoria Bisericii
Preotul Pavel Coman din Codăeşti, Vaslui, în temniţa comunistă

Preotul Pavel Coman din Codăeşti, Vaslui, în temniţa comunistă

Adrian Nicolae Petcu, 12 Decembrie 2016

S-a născut la 27 ianuarie 1907 într-o familie de oameni simpli din satul Telejna, comuna Zăpodeni, judeţul Vaslui. După absolvirea studiilor de teologie, tânărul Pavel Coman a primit darul preoţiei şi a fost numit preot la Parohia Rediu-Galian, comuna Codăeşti, judeţul Vaslui.

În dosarul penal pe care l-am consultat nu se găsesc date biografice despre părintele Coman. Materialele de arhivă consultate conţin date despre ancheta, procesul şi detenţia părintelui implicat în aşa-zisa organizaţie anticomunistă „Scutul Patriei” sau „Tânăra Gardă”. În fapt, în prima zi de Paşti din anul 1949, părintele Coman îi primea pe mai mulţi colegi ai fiului său, Evdochimov Coman, de la Liceul Mixt din Vaslui, aflaţi în vacanţă, după tradiţie, cu ouă şi cozonac. Mai multe întâlniri ale acestor tineri care refuzau să se încadreze în activitatea politică dusă de celula de tineret comunist din liceul în care învăţau au atras atenţia unor cadre didactice, care au devenit vigilente şi au denunţat la „organele competente”. De aici nu a mai fost decât un pas ca arestările să fie declanşate în rândurile acestor tineri şi ale relaţiilor pe care le aveau. În acest fel, la 4 septembrie 1949, părintele Coman a fost arestat, alături de fiul său.
În anchetă, părintele era caracterizat ca un „element mistic, fiind preot, chiabur, încăpăţânat; a recunoscut cu greu faptele şi numai în faţa probelor”. La nici o lună, anchetatorii deja considerau încheiată ancheta, din al cărei proces-verbal reieşea o adevărată conspiraţie la adresa regimului. Despre părintele Coman se arăta cum „recunoscuse” în declaraţia sa „că a fost de faţă când i s-a propus fiului său, Evdochimov, să intre în organizaţia conspirativă teroristă «Scutul Patriei»; cunoaşte că scopul organizaţiei este de a tipări şi difuza manifeste subversive şi scopul final este de a răsturna actualul regim şi a instaura un regim naţionalist”.

De asemenea, preotul Coman „recunoaşte că într-o duminică din luna august [1949] a spus în biserică, către oameni, că în cazul când va fi arestat, atunci să tăbărească cu furci, sape, beţe, pentru a împiedica autorităţile de stat să-l ridice, dând exemplu pe cetăţenii din comuna Boţeşti-Fălciu, care au împiedicat autorităţile să ridice pe preotul ce slujea în acea comună”. De asemenea, pentru a-i da o nuanţă ideologică-legionară grupului anticomunist, cei din Securitate au făcut reconstituiri fotografice cu membrii lotului în timp ce se închinau şi sărutau crucea în pădure. Cu toate acestea, la proces, părintele nu a recunoscut nimic din acuzaţiile aduse şi declaraţiile consemnate în anchetă. Totuşi, prin Sentinţa nr. 100 din 30 ianuarie 1950 a Tribunalului Militar Iaşi, părintele Coman a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „omisiune de denunţ la uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut închisorile de la Iaşi şi Aiud (aprilie 1950). A fost eliberat la 6 iulie 1951, din penitenciarul Aiud. 


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!