România, în plin declin demografic

În România se nasc tot mai puţini copii, anul trecut fiind înregistrat recordul negativ al ultimilor 50 de ani. Declinul demografic este accentuat de o rată a mortalităţii mult mai ridicată faţă de cea a natalităţii şi de plecarea masivă a tinerilor în străinătate. Specialiştii avertizează că declinul va fi greu de stopat, poate chiar imposibil, în condiţiile în care nu sunt luate măsuri pentru încurajarea natalităţii şi a limitării migraţiei. Iar implicaţiile vor fi majore asupra economiei şi, mai ales, asupra sistemului public de pensii.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată o îmbătrânire accentuată a populaţiei, astfel că numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani a ajuns să fie la începutul anului trecut de 3,576 milioane, cu aproximativ 300 de mii mai mult faţă de numărul copiilor cu vârsta între 0 şi 14 ani (3,275 milioane). Astfel, media de vârstă a populaţiei era de 41,2 ani.

Declinul demografic este accentuat de numărul de naşteri care scade cu fiecare an. În primele 11 luni ale anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, s-au născut doar 173.936 de copii, ceea ce, potrivit portalului edupedu.ro, este un record negativ: nu s-a mai înregistrat un număr atât de mic de naşteri din anul 1967.

Dacă până în 1990 în fiecare an se năşteau în medie câte 360 de mii de copii, de atunci natalitatea a scăzut aproape continuu. Tabloul dezastrului este întregit de cifrele migraţiei, în special cele din rândul tinerilor. Astfel, din cei 621.623 de români care au plecat în străinătate din 2015 până în 2017, 300 de mii au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, iar 106 mii - copii şi adolescenţi cu vârsta de până în 19 ani. Mai mult, aproximativ jumătate dintre tinerii care se mai află în acest moment în ţară îşi doresc să emigreze. „În structura motiva­ției de plecare pentru tinerii din România apar în primul rând salariile, pleacă pentru că vor salarii mai bune, pleacă pentru locul de muncă, pentru perspective profesionale. Și mai pleacă din cauza corupţiei, corupția ca marcator pentru proasta funcționare a instituțiilor”, după cum explica, la sfârşitul anului trecut, sociologul Dumitru Sandu, profesor emerit al Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti.

Mai mult, în 2016, când numărul cetăţenilor români din diasporă era estimat la peste 4,4 milioane, s-au născut în afara României mai mulţi copii decât între graniţele ţării, potrivit serviciului european de statistică - Eurostat.

În aceste condiţii, cu o natalitate extrem de scăzută, cu o migraţie în rândul tinerilor şi copiilor extrem de ridicată şi cu o rată a mortalităţii mai mare cu 3,6% faţă de rata natalităţii, situaţia pare a fi fără rezolvare. „Având în vedere că suntem în al 29-lea an (n.r., referindu-se la anul 2017) de scădere a populaţiei ţării şi de deteriorare a structurii pe vârste, stoparea declinului, în opinia mea, nu mai este posibilă. Mai mult, tendinţa de deteriorare este foarte bine instalată prin toate mecanismele”, arăta, la mijlocul anului trecut, Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

România nu este un caz izolat în ceea ce priveşte scăderea naturală a populaţiei (numărul de decese mai mare decât numărul născuţilor), cu această problemă confruntându-se şi alte state din Uniunea Europeană, printre care Austria, Belgia, Franţa sau chiar Germania, însă în aceste ţări autorităţile au luat măsuri pentru încurajarea numărului de naşteri, de la finanţarea tratamentelor de infertilitate şi până la acordarea unor stimulente financiare familiilor cu copii.

Implicaţiile economice ale declinului demografic sunt uriaşe în condiţiile în care se profilează că în anul 2050 populaţia României va scădea pînă la 16 milioane de locuitori: va exista o presiune atât asupra pieţei muncii (în învăţământ, de exemplu, ca urmare a reducerii populaţiei şcolare vor fi comasate clase şi vor dispărea posturi), cât mai ales asupra sistemului naţional de pensii.