Actualitate socială
S-a redeschis Câmpia Libertăţii de la Blaj

S-a redeschis Câmpia Libertăţii de la Blaj

Cristina Zamfirescu, 15 Mai 2018

Câmpia Libertăţii de la Blaj, care aduna, acum 170 de ani, peste 40.000 de români transilvăneni, a fost redeschisă oficial duminică, după ce a trecut printr-un amplu proces de restaurare urbanistică. Marea Adunare Naţională de la Blaj a fost unul dintre cele mai importante momente ale Revoluţiei române de la 1848. Acolo, la Blaj, spun istoricii, a fost întărită convingerea potrivit căreia „Ardealul nu mai e Ardeal, ci România”.

Un loc cu o deosebită însemnătate pentru istoria naţională, aici având loc în urmă cu 170 de ani o mare adunare la care 40.000 de români transilvăneni au strigat la unison „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”, Câmpia Libertăţii a fost duminică redeschisă oficial, în prezenţa a peste o mie de persoane.

După tradiţionala paradă populară, nelipsită din cadrul manifestărilor organizate anual în amintirea Marii Adunări Naţionale din 3/15 mai 1848, primarii comunelor din judeţ, îmbrăcaţi în costumul popular specific fiecărei zone de provenienţă, au făcut mai multe fotografii de grup. Ele vor rămâne în istoria judeţului Alba ca imagini reprezentative de la redeschiderea Câmpiei Libertăţii de la Blaj, la 170 de ani de la Marea Adunare Naţională şi 100 de ani de la Marea Unire din 1918, au menţionat organizatorii - Centrul de Cultură „Augustin Bena”-Alba şi Primăria Blaj, potrivit Agerpres.

În cadrul evenimentului, aproape toate comunităţile rurale din judeţ au primit în cadrul Galei „Cultură pentru Cultură”, un proiect unic în Europa, distincţii de înaltă apreciere pentru contribuţia adusă la cercetarea, conservarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial românesc. Cu acest prilej a avut loc şi un târg al meşterilor tradiţionali şi a fost readus în atenţia publicului „Târgul de Fete de la Blaj - Veselie de Ispas”, o sărbătoare tradiţională cercetată şi documentată de Centrul de Cultură „Augustin Bena”.

Manifestările s-au încheiat cu un spectacol folcloric extraordinar, realizat de Ansamblul „Augustin Bena” al judeţului Alba, cu participarea a numeroşi rapsozi populari consacraţi.
Modernizarea Câmpiei Libertăţii a durat doi ani şi a fost realizată printr-o investiţie susţinută de către autorităţile locale şi CJ Alba.

Aici este locul în care, în mai 1848, s-au adunat zeci de mii de români transilvăneni - ţărani, clerici, intelectuali. Datorită numărului mare de participanţi, peste 40.000, adunarea populară nu s-a putut ţine în oraş, ci s-a desfăşurat pe câmpia largă din răsăritul oraşului, de lângă Târnava Mare, căreia de atunci i se spune Câmpia Libertăţii.

Adunarea a avut loc în contextul tensionării situaţiei din Transilvania, în primăvara anului 1848, după ce revoluţionarii maghiari şi-au exprimat dorinţa ca Principatul să fie anexat la Ungaria. În Duminica Tomii a anului 1848, a avut loc, la Blaj, o primă adunare a românilor transilvăneni, în cadrul căreia s-a hotărât organizarea, în luna mai, a unei adunări de amploare.

În ajunul Marii Adunări de la Blaj, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut o consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a acesteia. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, care, respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronunţat pentru autonomie.

La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”. Dând curs simţămintelor naţionale, participanţii au cerut unirea cu Principatele Române: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”

Martorii străini au rămas adânc impresionaţi de aspectul adunării. „Măreţ era spectacolul ce se desfăşura în faţa noastră”, scria istoricul maghiar Jakab Elek, după cum consemnează volumul „Revoluţia română din 1848” (Editura Politică, 1974).


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!