Sfântul Ilie, mânuitorul fulgerelor

Ana Pascu, 20 Iulie 2008

Sfântul Ilie Tesviteanul este sărbătorit, în calendarul ortodox, pe data de 20 iulie. El a fost un mare prooroc al poporului iudeu. Într-o vreme când iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab, Sfântul Ilie a ascultat numai de glasul şi poruncile lui Dumnezeu. Spune legenda că, atunci când s-a născut Sfântul Ilie, tatăl său a văzut îngerii hrănindu-l cu pară de foc; aşa a aflat că fiul său va fi prooroc.

Sfântul Ilie I-a fost Domnului un smerit slujitor şi Dumnezeu a făcut mari minuni prin el: a legat ploile; a înmulţit făina şi untdelemnul văduvei care l-a adăpostit în vreme de secetă; l-a înviat pe fiul văduvei; l-a păzit pe Ilie de toate primejdiile, trimiţându-i hrană prin corbi, dându-i adăpost, aprinzându-i focul jertfei în faţa preoţilor lui Baal şi a regelui necredincios, toate pentru ca poporul iudeu să se întoarcă la credinţă. Iar la sfârşitul vieţii, Dumnezeu l-a ridicat pe Sfântul Ilie la cer într-un car de foc.

Răzbunarea proorocului

Viaţa Sfântului Ilie, pe care o aflau din slujbe şi cărţile de cult, i-a impresionat puternic pe oamenii simpli care trăiau odinioară la sat. Şi, pentru că ziua Sfântului Ilie cade în mijlocul verii, când furtunile puternice pun în pericol recoltele, iar fulgerele pot aprinde casele sau clăile de grâu, oamenii au văzut, în sfântul ridicat la cer într-un car de foc, pe cel care stăpâneşte fulgerele şi ploile.

Dar imaginaţia populară a plăsmuit un personaj mai pe înţelesul tuturor, cu păcate, dar şi cu râvnă multă pentru cele sfinte. Legendele spun că Sfântul Ilie a fost un om de treabă, gospodar, dar cu o fire foarte iute; era pripit şi se mânia uşor şi, din această cauză, necuratul l-a înşelat, făcându-l să-şi omoare părinţii veniţi în vizită. Atunci Sfântul Ilie s-a dus la Dumnezeu, şi-a cerut iertare şi L-a rugat să-i dea putere asupra dracilor. Dumnezeu i-a dat un car de foc cu care să umble prin cer şi un bici de foc cu care fulgeră, ca să-i omoare pe diavoli. Aşa că, zic oamenii, atunci când fulgeră şi trăsneşte, Sfântul Ilie a mai omorât un drac. Se zice că oamenii nu au voie să vadă carul ceresc al sfântului, de aceea se acoperă cerul cu nori. Tunetul este zgomotul pe care îl face carul sfântului atunci când merge prin cer. Roţile carului au zimţi şi, mergând, sparg cerul, lăsând să curgă ploaia, iar oamenii îşi fac cruce pe vreme de furtună sau aprind tămâie în casă, ca nu cumva vreun necurat să se ascundă prin preajmă şi să fie fulgeraţi şi ei.

Cică, la început, Sfântul Ilie, cum este aprig la fire, fulgera atât de tare, încât cerul se despica, munţii se cutremurau, pământul trosnea, chiar şi scaunul lui Dumnezeu din cer se mişca, iar pe necuraţi i-a urmărit cu atâta înverşunare, încât mai rămăseseră tare puţini pe lume. Ba unii spun că aceştia s-au dus la Dumnezeu şi I s-au jeluit că Ilie îi omoară pe toţi şi atunci de unde o să ştie Domnul care oameni sunt buni şi care răi, dacă nu sunt ei, să-i ispitească? Aşa că Domnul i-a luat Sfântului puterea dintr-o mână şi dintr-un picior. De atunci, tună şi fulgeră mai încet.

Cum ţineau sătenii sărbătoarea

De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, ca să nu cadă grindina; nu mâncau mere, ca să nu aibă grindina boabele cât merele; tot în această zi, cei care aveau albine scoteau mierea din stupi, iar femeile mergeau la biserică şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei, mere, covrigi, miere şi lumânări.

Fenomenele meteorologice de vară

NORII: Soarele încălzeşte apa şi o transformă în vapori; vaporii de apă se adună în atmosferă; acolo, în straturile mai reci de aer, se condensează şi se transformă în picături de apă. Norii sunt alcătuiţi din milioane de picături de apă; dacă aerul este prea rece, picăturile de apă îngheaţă, transformându-se în fulgi, ace de gheaţă sau boabe mai mari de gheaţă, numite grindină.

TUNETUL: La producerea fulgerului, din cauza căldurii mari, aerul se dilată brusc, ca la o explozie. Atunci se produce un zgomot puternic. Acesta este tunetul. Tunetul se produce simultan cu fulgerul, dar noi îl auzim cu câteva secunde mai târziu decât vedem fulgerul, pentru că viteza cu care sunetul se îndreaptă spre noi este mult mai mică decât viteza cu care ajunge lumina fulgerului către ochii noştri. De aceea, cu cât fulgerul se produce mai sus, cu atât auzim tunetul mai târziu.

FULGERUL: Dacă a fost foarte cald şi umed, aerul se ridică cu viteză mare. Atunci se formează norii de furtună. Picăturile de apă şi cristalele de gheaţă se ciocnesc între ele, încărcându-se cu sarcină electrică. Când se descarcă sarcinile electrice, se produce o lumină foarte puternică şi o căldură foarte mare. Acesta este fulgerul. Fulgerele au forme diferite: unele seamănă cu nişte ramuri de copac, cu multe rămurele mici, altele au o formă globulară. Fulgerele sunt foarte, foarte lungi; se întind pe o distanţă de 1-2 kilometri, dar, pentru că sunt foarte departe de noi, le vedem mici.

TRĂSNETUL: Când descărcarea sarcinilor electrice este foarte mare, a avut loc un trăsnet. Trăsnetul poate avea loc în nor sau pe un copac, o clădire înaltă, pe pământ sau prin paratrăsnete. Paratrăsnetul a fost inventat tocmai pentru a feri clădirile înalte de trăsnete. Copacii loviţi de trăsnet mor, deoarece sunt arşi de căldura foarte mare a fulgerului, iar lemnul lor se usucă.

▲ Copiii se jucau cu ploaia…

Înainte, când ploua cu soare, copiii cântau:

„Fugi, ploaie,

Fugi, ploaie,

Că te-ajunge soarele

Şi-ţi taie picioarele!“

Ca să alunge ploaia, strigau:

„Cărămidă lucitoare,

Dă, Doamne, să iasă soare,

Cărămidă rea,

Dă, Doamne, să stea!

Cărămidă veche,

Dă, Doamne, să-ncete!“

Tu mai ştii vreun cântec de alungare a ploii?

Ghici ghicitoarea mea

Săgeata-mpăratului

Sparge casa dracului.

Picăţica,

Mărunţica,

Înverzeşte

Şi-nnegreşte,

Şi prieşte,

Şi beleşte.

(Ghicitori alese din Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972)

Ştiaţi că...

- Multe legende spun să Sfântul Ilie nu şi-a încheiat viaţa şi misiunea pe pământ, căci a fost ridicat cu trup cu tot la cer şi aşteaptă acolo sfârşitul lumii. Atunci va trebui să lupte cu starostele dracilor, duşmanul lui Dumnezeu şi al oamenilor, şi sângele lui va arde pământul, curăţindu-l de păcate, pregătindu-l pentru o nouă lume, mai bună.

- În ziua de după Sfântul Ilie, pe 21 iulie, oamenii îl sărbătoresc pe Ilie-Pălie, vizitiul care conduce carul Sfântului? Şi aceasta, tot de frica incendiilor provocate de fulgere sau secetă, de frica arşiţei sau a grindinii. Unii mai cred că „Pălie“ vine de la „a se păli“, adică „a se usca, a se veşteji din cauza secetei“.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!