Expoziția permanentă din cadrul Muzeului Etnografic al Văii Teleajenului valorifică fondul folcloric extrem de bogat și variat al Văii Teleajenului. În cele două săli ale muzeului sunt expuse obiecte specifice
Expoziția permanentă din cadrul Muzeului Etnografic al Văii Teleajenului valorifică fondul folcloric extrem de bogat și variat al Văii Teleajenului. În cele două săli ale muzeului sunt expuse obiecte specifice
Altădată, în lunea de după Duminica Tomii, ulițele Rădășenilor ar fi fost pline de săteni, îmbrăcați de sărbătoare, mergând, grupuri-grupuri, spre cimitirul satului. Femeile ar fi dus pe mână coșuri
Panait Istrati, Fănuș Neagu și - prin adopție - Radu Tudoran. Atât și ar fi suficient pentru a defini destinul cultural al Brăilei. Dar oraşul mai are ceva cu care se poate mândri. Pentru Brăila, 23 august nu
În Parohia Boarta, Protopopiatul Mediaș, județul Sibiu, a avut loc sâmbătă, 22 februarie, a doua ediție a șezătorii dinaintea intrării în Postul Mare. Membrii comunității sătești, îmbrăcați în
În localitatea Viziru din județul Brăila a avut loc duminică, 23 februarie, cea de-a 2-a ediţie a Şezătorii de la Viziru. În cadrul întâlnirii, copiii și tinerii s-au familiarizat cu tradițiile populare
În localitatea Presaca Ampoiului, județul Alba, a continuat și în acest an o tradiție locală care se desfășoară în a doua zi de Paști. Parohia Presaca Ampoiului, Protopopiatul Alba Iulia, în colaborare și
Într-o perioadă de schimbări profunde ale satului românesc, tradițiile și obiceiurile legate de marile sărbători de peste an fie se alterează, fie suferă transformări, în acord cu timpul în care se
Pentru strămoșii noștri, actul de a mânca era sacru. Nu te așezai oricum la masă: înainte de a gusta din bucate, gândul omului se îndrepta spre ceruri, purtând cu el rugăciunea de mulțumire pentru acest dar,
La Pogonești, amiaza a învelit casele și ulițele într-o lumină albă, orbitoare. Ordinea a prins a pune stăpânire peste tot: șanțurile-s greblate, curțile măturate, grădinile săpate, pomii curățați
În fiecare an, în săptămâna premergătoare Crăciunului, orașul Vaslui se transformă într-o caldă cetate a colindelor și datinilor vechi. Aici, un festival de amploare adună alaiuri și cete din tot județul,
Sărbătorile creştine sunt mai totdeauna însoţite de frumoase şi uimitoare tradiţii şi datini, care sporesc farmecul şi însemnătatea acestor momente de popas duhovnicesc din viaţa Bisericii şi a
Astăzi, pe întreg cuprinsul ţării se celebrează Mărţişorul. Un obicei cu străvechi rădăcini în spaţiul est-european ce are şanse să intre în patrimoniul UNESCO. În aceste zile la
Datinile de Paşti sunt numeroase şi ele se leagă de unele aspecte ale celebrării pascale în forme popular-creştine. Noaptea Învierii fiind un timp al vegherii, nu se doarme şi nu se stinge lumina prin case
Sărbătorirea Învierii s-a făcut de-a lungul vremii cu tradiţii specifice, izvorâte din spiritualitatea populară, pentru a ritualiza momentul în mod cât mai solemn şi semnificativ. Datinile pascale au un farmec
Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, unul din cele 12 praznice împărăteşti, numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni (denumirea vine din slavonă, "obrejenie" - transformare,
Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, a fost prăznuit întotdeauna de români ca o zi de bucurie. Noaptea Învierii este petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune, cântări de bucurie şi cu lumin
După Postul Crăciunului, copiii şi tinerii de la sate se pregătesc să meargă cu uratul, cu semănatul, cu Sorcova sau cu Capra. În vremurile de demult, copiii mergeau cu uratul încă din seara de 30 decembrie,
Moşii de vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paşti, atunci când Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh. La Moşii de vară se dă de pomană pentru
▲ Direcţia Judeţeană pentru Tineret Iaşi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Şcoala „Elena Cuza“ din Iaşi şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova au organizat ieri Ediţia I a
Învierea Domnului pare departe, dar, odată cu jumătatea Postului Mare, în multe familii încep şi pregătirile pentru sfânta sărbătoare. În miercurea din a patra săptămână din Post, gospodinele de la ţară
La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le