119 ani de la prima demonstraţie publică a radioului

Timp de mii de ani, cea mai rapidă modalitate de a comunica mesaje era prin intermediul focului. După cum ştim şi din istoria noastră, pe dealuri şi munţi erau instalate posturi de observaţie şi ruguri care erau aprinse în cazul în care un pericol militar apărea la orizont. Desigur, era vorba despre simpla semnalare a pericolului, nicidecum de o comunicare în adevăratul ei sens, căci şi codul Morse este o invenţie recentă - creat puţin după 1830 de către inventatorul american Samuel Morse.

În plus, dacă pe pământ erau posibile instalaţiile de semnalizare cu foc şi fum, în cadrul comunicării dintre corăbii era foare dificil. Aşa că apariţia metodei de transmitere a undelor radio şi, mai ales, prima demonstraţie reuşită în faţa publicului, desfăşurată la data de 12 decembrie 1896, la Londra, sub conducerea părintelui radioului, Guglielmo Marconi, a marcat cel mai important moment a ceea ce numim acum revoluţie informaţională.

Guglielmo Marconi (1874-1937) a fost un fizician şi inginer italian care a luat şi Premiul Nobel pentru Fizică, în anul 1909, împreună cu Karl Ferdinand, pentru contribuţiile la dezvoltarea telegrafiei fără fir. Începuturile transmisiilor radio le datorăm fizicienilor, în primul rând fizicianului german Heinrich Hertz (1857-1894), primul care a reuşit să realizeze o emisie şi o recepţie de unde radio în anul 1887.

Însă tot ce cunoaştem noi astăzi în materie de radio este moştenirea a mai mulţi savanţi, precum: William Gilbert (1544-1603), fizician, medic şi filozof englez, care a făcut studii de pionierat în electricitate şi magnetism, scriind şi lucrarea „De Magnete, Magne­ticisque Corporibus, et de Magno Magnete Tellure („Despre magnet, corpuri magnetice şi Pământul ca mare magnet”), Alessandro Volta (1745-1827), inventatorul pilei electrice, André-Marie Ampère, care a descoperit legea interacţiunii curenţilor electrici în anul 1820 şi a propus ipoteza curenţilor moleculari pentru explicarea magnetismului corpurilor, fiind considerat unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului, Michael Faraday (1791-1867), fizician şi chimist englez, care a făcut cercetări privind cunoaşterea electromagnetismului şi dezvoltarea aplicaţiilor acestuia, Henry Cavendish (1731-1810), fizician şi chimist englez, fizicianul James Clerk Maxwell (1831-1879), William Thomson (Lordul Kelvin) (1824-1907) care, printre altele, a conceput primul telegraf care traversa Atlanticul, şi Nikola Tesla (1856-1943), savant genial născut pe teritoriul Austro-Ungariei. A avut contribuţii majore în domeniul curentului alternativ, al puterii electrice.