Arheologie biblică: Stadiile vieţii la evrei

Stadiile vieţii la iudei

Cele patru stadii ale vieţii la iudei sunt: naşterea, maturitatea, căsătoria şi decesul. Naşterea Primul eveniment real din ciclul vieţii evreieşti este ceremonia care marchează acceptarea copilului nou-născut în Congregaţia lui Israel, poporul evreu. Pentru un băiat, este Brit Milah, circumcizia. Pentru o fată, este ceremonia primirii unui nume. Brit Milah - legământul circumciziei În cea de-a opta zi după naştere, familia şi prietenii cei mai apropiaţi se reuneau pentru a sărbători naşterea băiatului, dar şi legământul pe care Dumnezeu l-a făcut cu poporul lui Israel (evreii continuă să practice Brit Milah, ca semn al legământului lor cu Dumnezeu, şi să sărbătorească aceasta - o tradiţie care provine de pe vremea victoriei macabeilor, care se sărbătoreşte de Hanukkah). În timpurile biblice, era responsabilitatea tatălui să realizeze circumcizia, dar se putea realiza şi de un mohel. După terminarea circumciziei, se rosteau binecuvântări. Atunci numele copilului era făcut public. Brit Ha-Bat - ceremonia numirii copilului Naşterea unei fete însă era sărbătorită cu mai puţin fast, într-o sinagogă din sabbatul (perioadă care începe de la asfinţitul zilei de vineri până la asfinţitul zilei de sâmbătă) viitor. O fetiţă primeşte numele în sinagogă în timpul primei citiri a Torei care urmează după naşterea ei. (Torah se citeşte în fiecare luni, joi şi sâmbătă). Mulţi părinţi aşteaptă citirea Torei de sâmbătă dimineaţa pentru a realiza ceremonia. Pidyon ha-Ben - răscumpărarea primului născut Primul copil, băiat născut în fiecare familie evreiească trebuie să fie dedicat lui Dumnezeu şi să îndeplinească sarcini spirituale. În cea de-a 31-a zi după naşterea copilului, tatăl poate plăti 5 shekeli de argint unui kohen (un urmaş al străvechilor familii de preoţi evrei) pentru a-şi elibera copilul de această obligaţie (se face referire la episodul Exodului, când toţi primii născuţi egipteni au fost ucişi, iar copiii evrei au fost cruţaţi de Dumnezeu. După aceasta, faraonul i-a lăsat pe evrei să părăsească Egiptul şi a urmat perioada de 40 de ani până ce evreii conduşi de Moise au ajuns în ţara lui Israel). Maturitatea În mod tradiţional, o fată ajungea la vârsta maturităţii când împlinea 12 ani, în timp ce un bărbat era matur la vârsta de 13 ani. Deşi atât fata cât şi băiatul mai au câţiva ani până la căsătorie, când vor părăsi casa părintească, ei sunt consideraţi deja adulţi şi se aşteptă de la ei să participe la toate activităţile religioase. Atât pentru fata cât şi pentru băiatul ajunşi la vârsta maturităţii se organizează o ceremonie numită „bat mitzvah“, respectiv „bar mitzvah“ (este un cuvânt de origine aramaică ce se traduce prin „fiul sau fiica unei porunci“), care presupune că adultul este pregătit să cunoască şi să respecte poruncile legământului, adică „mitzvoth“ (cele zece porunci date de Dumnezeu poporului evreu pe Muntele Sinai, prin Moise). Un băiat „bar mitzvah“ sau o fată „bat mitzvah“ se străduieşte să se apropie mai mult de Dumnezeu. Principalul mod de a face aceasta este de a respecta poruncile sau mitzvoth-urile pe care Dumnezeu le-a dat în Tora. În acel moment, tânăra persoană devine complet responsabilă de respectarea legilor Torei. Bar şi bat mitzvah-urile sunt celebrate într-un mod restrâns, alături de familie şi prieteni foarte apropiaţi. Se servesc diverse feluri de mâncare, iar prietenii şi rudele rostesc discursuri care îi încurajează pe noii adulţi să-şi preia cu bucurie noul stadiu al vieţii. În sabbatul care urmează după cea de-a treisprezecea aniversare a baiatului, „bar mitzvah“, acesta este chemat la Tora în timpul slujbei de dimineaţă de la sinagogă, pentru a recita binecuvântarea de Haftorah. Mulţi baieţi citesc, de asemenea, şi pasajul săptămânal din Tora, pe care l-au studiat dinainte cu un cantor sau cu un învăţat priceput în citirea Torei.