Bani pentru investiții în infrastructura feroviară

Necesarul de investiţii în dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport pentru următorii 10 ani este de 80 de miliarde de euro, a afirmat ministrul interimar al transporturilor. Dar în timp ce România ar vrea să direcționeze o mare parte din bani către autostrăzi, pentru a recupera decalajul față de alte țări în această privință, Uniunea Europeană pledează pentru dezvoltarea transportului feroviar, mai puțin poluant.

Obiectivul UE de reducere cu 90% a emisiilor de gaze din transporturi până în 2050 vine, „pentru România, peste un set de probleme istorice, legate de conectivitatea transfrontalieră şi regională scăzută, infrastructura depăşită, gestionarea urbană şi flota de vehicule uzate. Eforturile României, în special după aderarea la UE, în 2007, s-au concentrat pe rezolvarea acestor probleme”, a spus ministrul interimar al transporturilor, Dan Vîlceanu, într-o conferinţă prilejuită de sosirea în Gara de Nord a trenului Connecting Europe Express.

El a subliniat că aceste eforturi nu sunt ieftine.

„Finanţarea necesară pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru toate modurile de transport în următorii 10 ani, inclusiv măsuri de tranzit la transportul cu emisii reduse, se ridică la aproximativ 80 de miliarde de euro. Dintre acestea, peste 60% din cheltuieli sunt necesare pentru investiţii în reţeaua TENT-E centrală”, a arătat Vîlceanu, potrivit Agerpres.

Prezentă la eveniment, Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, a arătat că planul de redresare al României este impresionant şi că proiectele de metrou şi cale ferată vor beneficia de 4,5 miliarde de euro. „Cifrele pot ajunge la 5 miliarde până în 2026, ceea ce este o sumă fără precedent”, a arătat Adina Vălean.

Potrivit oficialului european, „banii există”, iar pentru a-i atrage, recomandările Comisiei Europene sunt ca România să-şi planifice bine investiţiile, să aibă proiecte solide, o guvernanţă şi un management al acestor proiecte cât mai performant.

„Proiectele care sunt angajate de România prin PNRR au ca termen de finalizare 2026. Pentru Braşov - Sighişoara sunt două tronsoane, un tunel şi tronsonul de cale ferată care sunt prinse în mecanismul Connecting Europe Facility, care are ca termen de finalizare 2023”, a menţionat Vălean.

Comisarul a atras atenţia că România a avut dintotdeauna întârzieri la absorbirea banilor europeni pe fondul unei „oarecare instabilităţi de guvernanţă” a proiectelor.

Declarațiile celor doi oficiali au venit într-un moment în care, la București, se înregistra demisia directorului general al CFR Călători, Ovidiu Vizante, motivată de „situația de instabilitate şi subfinanţare” din companie, iar sindicaliștiii invocau, într-un miting în fața Guvernului, că statul român n-a mai dat nici un ban pentru materialul rulant din 2011 până în prezent. (C. Z.)