Biblia - verset cu verset: Hotărând salvarea lui Noe, Dumnezeu hotărăşte, practic, şi salvarea animalelor

Facerea 7, 14: „Din toate soiurile de fiare de pe pământ, din toate soiurile de animale, din toate soiurile de vietăţi ce mişunau pe pământ, din toate soiurile de zburătoare, din toate păsările, din toate înaripatele“

Observăm prin enumerarea de mai sus că nici o specie de necuvântătoare nu a fost ocolită de purtarea de grijă a lui Dumnezeu, mai multe animale de acelaşi fel intrând în corabie pentru a supravieţui potopului. Libertatea lui Dumnezeu, Care a creat lumea din iubire - despre care au scris foarte mult marii teologi, printre care şi părintele Dumitru Stăniloae - nu a fost compromisă la potop. De aceea, cei care tind să gândească despre Dumnezeu că posedă o libertate schimbătoare, capabilă să aleagă răul, se înşeală. Căci, cu toate că pământul se umpluse de păcate strigătoare la cer, crime şi abuzuri dintre cele mai oribile, chiar şi între fraţi, natura fiind şi ea coruptă din cauza acestor răutăţi, Creatorul nu pedepseşte întreaga creaţie. Fiind găsit un om drept înaintea Sa, în persoana lui Noe, sunt salvate de la pieire inclusiv vieţuitoarele menţionate în versetul de mai sus, care, împreună, alcătuiesc ideea de natură şi lume, aşa cum o înţelegem noi. Odată ce Dumnezeu a creat lumea pentru om şi a preconizat conducerea lumii spre comuniunea cu El, hotărând salvarea lui Noe şi a familiei lui, hotărăşte, practic, şi salvarea animalelor. De aceea, printre pasagerii de pe arcă se vor regăsi „toate soiurile de fiare de pe pământ, din toate soiurile de animale, din toate soiurile de vietăţi ce mişunau pe pământ, din toate soiurile de zburătoare, din toate păsările, din toate înaripatele“, pentru ca, în mijlocul naturii întregi, omul să devină „martorul“ slavei şi bunătăţii lui Dumnezeu de care doar el se poate bucura în mod conştient.