Catedrala mică din Târgu Mureş în sărbătoare la Buna Vestire

Biserica „Buna Vestire” din Târgu Mureş, sau catedrala mică, aşa cum mai este cunoscută, se află în centrul oraşului, în apropierea clădirilor importante administrative şi culturale precum Primăria, Prefectura, Palatul Culturii. Lăcaşul de cult impresionează prin arhitectura în stil renascentist, fiind realizat după Marea Unire de la 1918.

Acest loc a fost obţinut de către credincioşii uniţi printr-un demers care a început în anul 1924 și „era al ortodocşilor, dar pentru că aceştia începuseră lucrările la catedrala mare, primăria l-a dat lor. După Primul Război Mondial, comunităţile de români au reuşit ceea ce nu puteau înainte, să construiască biserici intra-muros”, ne-a spus părintele Călin Budai de la Biserica „Buna Vestire” din Târgu Mureş. „În perioada interbelică s-a dorit ridicarea unei biserici ortodoxe, cu concursul primarului de atunci, Emil Dandea. Din 1926 până în 1936 s-a construit biserica, cu unele intermitenţe, banii au venit ca subvenţie, pentru că românii nu erau foarte numeroşi şi nici bogaţi. Statul a contribuit prin Banca CFR, iar restul de bani au venit de la Primăria Târgu Mureş”. Biserica a fost sfinţită în 8 septembrie 1936 de către ierarhul unit Alexandru Nicolescu de la Blaj. „S-a încercat atunci, îna­inte de al Doilea Război Mondial, să fie o unire a românilor din Ardeal, dar nu sub auspiciile Romei!, însă a venit războiul şi a dizolvat toate. Din 1948, pe vremea reîntregirii Bisericii Ortodoxe, credincioşii greco-catolici au trecut la ortodocşi”, a mai menţionat părintele Budai.

Primul preot după revenirea la ortodocşi a fost Ioan Andraşi, apoi au urmat Ioan Anca, Teofil Doctor şi Mihai Pop. În prezent sunt trei preoţi, pr. Călin Budai (din anul 1997), alături de pr. Călin Cristian Şipoş şi pr. Benone Simion Scrob, care slujesc aici din februarie 2020. „În 1980, preoţii Ioan Anca şi Teofil Doctor au iniţiat confecţionarea a 18 vitralii cu scene din viaţa Mântuitorului, la Atelierele Patriarhiei din Bucureşti. Din 1994 s-a început pictura în tehnica fresco, condusă de pictorul maestru Cristian Corneanu, un ucenic de-al pictorului Stoica, cel care a pictat la catedrala mare. Biserica fusese pictată anterior în zona cupolei, dar în anul 1990 a fost o furtună şi a decopertat o parte din înveliş, şi pentru că nu au reuşit să îl repare imediat s-a infiltrat apa”, aminteşte părintele.

Iconostasul a fost plănuit şi executat în lemn de tei de meşterul Samuel Keresteşi din Tăşnad, care a sculptat şi tâmpla de la Mănăstirea Nicula, iar pictura aparţine pictorului Virgil Simionescu de la Lugoj. Biserica a fost alcătuită după planurile arhitectului Victor Vlad din Timişoara, cel care a plănuit, ca arhitect, şi catedrala mare. Virgil Simionescu, cel care a pictat iconostasul, a realizat aceeaşi lucrare şi la catedrala mare. Pictura s-a încheiat în 1997, iar din 2019 s-a început recondiţionarea şi refacerea exterioară a zonelor degradate.

Cupola impresionează cu înălţimea de 38 de metri şi o deschidere de 15 metri. Lungimea catedralei este de 44 de metri, iar lăţimea este de 30 de metri. Turlele de la intrare au 20 de metri. Mobilierul bisericii este sculptat de meşterul Vasile Botoş de la Corunca, Mureş. La programul iconografic iniţial s-au mai adăugat scene, astfel că sunt incluse şi 24 de medalioane cu sfinţi români.

Primarul patriot Emil Dandea, cel care a sprijinit ridicarea bisericii şi a cărui statuie se află în apropiere, a participat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 1918. „Aşa cum a fost avântul de după Primul Război Mondial, de a construi edificii româneşti în oraşele importante din Transilvania, aici s-a respectat acelaşi tipic, astfel că s-a făcut catedrală la Târgu Mureş, după cum s-au făcut şi la Turda, Mediaş, Sighişoara, Cluj, Orăştie. Primarul Emil Dandea era ortodox din Apuseni, iar pentru realizările sale a fost «gratulat» cu puşcăria în perioada comunistă”, a mai spus părintele Budai.

Efervescenţă culturală

Programul slujbelor este zilnic, cu Utrenia, Sfânta Liturghie, Vecernia, iar vinerea se slujeşte Sfântul Maslu după Sfânta Liturghie. „În anii ‘90, aici era o efervescenţă puternică, fiind locul unde se întâlneau cei de la Liga Tinerilor Ortodocşi. Aici au predicat părintele Galeriu, părintele Ioan Iovan de la Recea, maica stareţă Cristina, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Ioan al Banatului, când era Episcop la Covasna şi Harghita, Prea­sfinţitul Părinte Episcop Petroniu al Sălajului, el fiind din oraş, şi alţii. În prezent încercăm să păstrăm această tradiţie: au fost invitaţi pr. Constantin Necula de la Sibiu, pr. Stelian Tofană de la Cluj-Napoca, pr. George Remete de la Alba Iulia”, rememorează preotul. De Crăciun aici au loc concerte de colinde cu grupuri din judeţ şi invitaţi de anvergură.

În plan social, parohiile bisericii sprijină activităţile protopopiatului, însă o mare parte din atenţia preoţilor de aici se îndreaptă spre lucrările de refacere, la exterior, care sunt sprijinite de credincioşi, de Primărie şi Consiliul Judeţean. Faţă de cartierele mai noi ale oraşului, în zona centrală, unde se află şi biserica, se constată o îmbătrânire a enoriaşilor.

În biserică sunt expuse reprezentările grafice ale mai multor biserici de lemn. „Sunt consemnate peste 120 de biserici de lemn din judeţul Mureş, iar cele care mai există sunt cuprinse într-o expoziţie permanentă din două panouri realizate de graficianul Horea Remus Epure. Sunt majoritatea biserici din secolele XVII- XVIII. Bisericile sunt reproduse atât după constatările din teren, cât şi după ilustraţiile mai vechi”, ne-a spus în încheiere părintele Călin Budai.