Cauzele accidentelor grave din România
Peste două treimi din autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime, iar aproximativ 90% din rețeaua națională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, sunt doar două dintre constatările prezentate de Poliția Română într-un raport pe tema siguranţei rutiere. Cât priveşte principalele cauze ale accidentelor grave, acestea sunt indisciplina pietonilor și viteza.
„Buletinul siguranței rutiere”, întocmit şi publicat recent de Poliția Română, analizează indicatorii care reflectă specificul fenomenului rutier și fundamentează activitatea polițiștilor, în scopul creșterii siguranței rutiere. Potrivit raportului, față de anul 2015, în 2016 numărul accidentelor rutiere grave a fost mai mic cu 13,5%.
O altă concluzie relevantă este că parcul de autovehicule din România este cu 26,6% mai mare în anul 2016, comparativ cu anul 2011, iar peste două treimi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime.
Totodată, aproximativ 90% din rețeaua națională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atât asupra timpului de călătorie, cât și asupra siguranței în trafic.
Raportul Poliţiei Române analizează şi cauzele accidentelor grave de circulație, concluzionând că, în ultimii 5 ani, aproximativ 41% dintre acestea s-au produs ca urmare a indisciplinei pietonilor (traversare neregulamentară a drumului, prezența pietonilor pe partea carosabilă sau alte abateri ale pietonilor) și vitezei (neregulamentară sau neadaptată la condițiile de drum).
O altă constatare arată că pe drumurile naționale și județene cele mai multe accidente sunt determinate de viteză, în timp ce pe drumurile din interiorul localităților, mai ales în cele urbane, indisciplina pietonilor reprezintă principala cauză a accidentelor rutiere.
În ceea ce privește accidentele rutiere produse din cauza conducerii sub influența alcoolului, acestea au scăzut, în 2016, față de 2012, cu 28%.
De asemenea, și numărul accidentelor de circulație produse ca urmare a neacordării de prioritate a vehiculelor a scăzut cu 21%, iar numărul celor produse din cauza neasigurării la schimbarea direcției de mers a înregistrat o scădere de 20%.
Cu toate aceste îmbunătăţiri, România rămâne pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, conform statisticilor europene, prezentate anul trecut la o conferinţă pe tema siguranţei rutiere. Pierderile de vieţi omeneşti ca urmare a accidentelor rutiere sunt de aproximativ 1.900 pe an, cu o medie zilnică de circa cinci decese, iar numărul persoanelor rănite grav în accidentele rutiere este de peste 8.000 pe an.
Pe de altă parte, într-un raport recent al Băncii Mondiale, se recomandă guvernelor să trateze accidentele rutiere ca o problemă de sănătate publică şi, în consecinţă, să îmbunătăţească sistemele publice de transport, planificarea rutieră şi designul urban astfel încât să reducă numărul acestora, transmite Reuters.
Transferul responsabilităţii pentru accidentele rutiere de la şoferi spre specialiştii în urbanism şi autorităţile de transport reprezintă un element crucial în reducerea numărului de 1,3 milioane de decese provocate anual, la nivel mondial, de accidentele rutiere, potrivit raportului publicat luna trecută de World Resources Institute (WRI) şi Banca Mondială.
„Ar trebui să privim decesele provocate de accidentele rutiere ca inacceptabile şi să ne străduim la nivel de societate să le eliminăm. Facem la fel pentru poliomielită, pentru malarie sau tuberculoză. Credem că siguranţa rutieră ar trebui tratată la fel”, a declarat Ben Welle, co-autorul raportului.
Documentul mai arată că rata deceselor în ţări care au adoptat sisteme de siguranţă complete, precum Suedia şi Olanda, a scăzut la 3-4 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 24 de decese la 100.000 în ţările sărace.