Ce spun experții despre vaccinarea anti-COVID-19

La sfârșitul săptămânii trecute, la inițiativa Colegiului Medicilor din România, a fost organizat webinarul „Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor”, în ideea de a lămuri, pentru publicul larg, întreaga problematică a vaccinurilor și a vaccinării împotriva COVID-19. Au participat, cu prezentări concise, la obiect, legate de domeniul de expertiză al fiecăruia, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, experți în virusologie, vaccinologie, epidemiologie, sănătate publică, comunicare publică, politici de sănătate, medici specialiști și profesori de medicină de la toate universitățile de profil din țară.

Experții au putut clarifica punct cu punct aspectele controversate, dilemele, nelămuririle, confuziile existente vizavi de vaccinare, dar și anumite aspecte mai puțin cunoscute de către public. Totodată, au răspuns și celor mai frecvente întrebări cu privire la vaccin, colectate și adresate de jurnaliști de la diverse instituții media.

A fost un prim pas din partea autorităților administrative și medicale de a crea o punte de legătură prin care mesajul științific, transpus într-o formă accesibilă, ușor de înțeles, să poată ajunge la publicul larg. Pentru că, în haosul informațional existent, amplificat mai ales în mediul on-line, sunt necesare explicații oneste. Iar miza unei asemenea acțiuni este creș­terea nivelului de înțelegere și nu obtuza tentație de a convinge populația să se vaccineze, fără să înțeleagă întreaga problematică a vaccinului de acest tip și a vaccinării. Mai ales că, potrivit prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, specialist în comunicare publică și expert anti-fake news la nivel european, România are, în prezent, cote de încredere publică la nivelul Liberiei, cea mai săracă țară din Africa.

1,3 milioane de români vor fi vaccinați până în luna aprilie

Potrivit ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, până la sfârșitul săptămânii trecute, în România au fost vaccinate peste 90.000 de persoane (personal medical și lucrători din serviciile sociale), iar estimările oficiale arată că până la început de aprilie 1,3 milioane de români vor fi vaccinați.

Din 15 ianuarie va începe o a doua etapă, cea care vizează persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și bolnavii cronici, dar și lucrătorii din domeniile esențiale (profesori, preoți, lucrători din supermarketuri, angajați care intră în contact cu publicul etc.). „Pentru a fi sinceri până la capăt trebuie să spunem că în momentul de față avem un număr limitat de vaccinuri, iar numărul de persoane noi care se vor putea vaccina va scădea pentru că va trebui să-i vaccinăm cu doza a doua și pe cei din etapa I”, a precizat ministrul sănătății. Acesta a mai subliniat că „vaccinarea e sigură, eficientă și salvează vieți”, invocând exemplul Israelului, țara cu cel mai ridicat grad de vaccinare din lume, care nu a înregistrat până în prezent nici o reacție adversă semnificativă în rândul celor vac­cinați.

Vlad Voiculescu a promis că pentru etapa a II-a a vaccinării platforma națională pe care se face pro­gramarea „va fi mult îmbu­nă­tă­țită” și a anunțat și instituirea unui call center cu număr unic în același scop.

Cum acționează vaccinul pe bază de ARN mesager?

Una dintre principalele temeri, intens dezbătute în spațiul public în ultima perioadă, a fost com­po­nența celor două tipuri de vaccin aprobate până în prezent. Ambele au fost realizate printr-o tehnologie nouă - ARN mesager, descoperită în urmă cu 15 ani și verificată în tot acest timp în studii clinice. În cadrul webinarului, prof. univ. dr. Simona Ruță, de la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” din Bucureşti, a reușit să sintetizeze, într-o prezentare de cinci minute, informația știin­ți­fică pură despre compoziția și ac­țiunea vaccinului pe bază de ARN mesager, așa încât să poată fi înțeleasă de oricine. Ea a explicat diferențele dintre cele două metode cunoscute de producerea vaccinurilor. Prin metoda clasică sunt folosite proteinele de suprafață ale virusului, după ce, în laborator, a fost neutralizat codul genetic al virusului, cel responsabil cu multiplicarea și infecția. Această metodă are însă dezavantajul unei producții laborioase, care trebuie reluată ori de câte ori apar mutații care nu mai sunt recunoscute de acele proteine de suprafață.

Metoda pe bază de ARN mesager are avantajul că nu folosește parte din structura virusului, ci „un set de instrucțiuni genetice” care în­vață celulele noastre cum să reac­ționeze, iar răspunsul imun este focalizat pe proteina țepușă, proteină-cheie în structura noului coronavirus. Potrivit prof. Ruță, vaccinul bazat pe ARN mesager „nu vine în contact cu materialul nostru genetic, care se găsește în nucleu, deci nu se poate integra în ADN-ul nostru celular”. Așadar, nu conduce către modificări genetice.

Cui și cum trebuie administrat vaccinul a explicat prof. univ. dr. farmacist Robert Ancuceanu, de la UMF „Carol Davila” din Bucu­rești, care a precizat categoriile de vârste care pot fi vaccinate: vaccinul Pfizer poate fi administrat persoanelor de peste 16 ani, iar cel de la Moderna, doar adulților (persoanele peste 18 ani). Este posibilă, a subliniat acesta, apariția anafilaxiei (reacție alergică severă, n.r.), caz în care pacientul afectat nu tre­buie să mai primească a doua doză de vaccin. Potrivit prof. Ancu­ceanu, „există foarte puține con­tra­indicații la vaccin. Singura con­traindicație absolută este hipersensibilitatea la substanța activă (ARN-ul mesager), care, însă, este imposibil de știut dinainte, iar excipienții au un potențial de hipersensibilitate foarte redus”. Un caz particular este cel al persoanelor cu tulburări de coagulare, care trebuie să știe că e posibil să apară sângerări sau contuzii la vaccinare și că trebuie monitorizate de medic.

În UE, producătorii de vaccin răspund pentru produs

A fost insistent încurajată, în cadrul seminarului, raportarea efectelor adverse, dacă acestea apar, atât de către persoanele vaccinate, cât și de către personalul medical, tocmai pentru a exista o cât mai mare transparență.

Vlad Mixich, expert european în politici de sănătate, a oferit detalii despre procedura de aprobare a vaccinului ARN mesager în SUA și în UE. Astfel, în SUA a fost aprobat printr-o autorizare de urgență, iar guvernul a oferit imunitate civilă și penală producătorului pentru a-l stimula să-și asume riscul de a produce un vaccin nou, bazat pe o tehnologie nouă. Pe când „în UE a fost vorba despre autorizare condiționată, care, atât din punct de vedere legal, cât și procedural, înseamnă supravegherea mult mai riguroasă decât s-a întâmplat în SUA (au lucrat 75 de experți din toate țările UE)”. Autorizarea con­di­ționată se reînnoiește în fiecare an și include verificarea, prin sondaj, a loturilor de vaccin. Dacă ar apă­rea niște efecte adverse, despă­gubirile financiare ar fi suportate de către statele membre UE doar în anumite condiții punctuale -dacă, spre exemplu, acesta a fost distribuit și administrat necorespunzător. Restul responsabilității cade în sarcina producătorului de vaccin.