Cele trei frontiere de pe Prut, unite într-o sărbătoare a Nordului

Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 06 August 2014

Darabanii, cel mai nordic târguşor al ţării, vor fi gazda unei inedite sărbători a culturii şi artelor, aducând împreună românii de pe colţul celor trei frontiere ale Prutului (Ucraina, Republica Moldova şi România). Organizatorii evenimentului, intitulat „Zilele Nordului“, şi-au propus să revitalizeze astfel potenţialul turistic şi cultural al regiunii, pe care să o facă vizibilă în rândul românilor de pretutindeni.

În judeţul Botoşani, în imediata apropiere a graniţei naturale de pe Prut cu Ucraina şi Republica Moldova, se găseşte cel mai nordic oraş al României. Cu o populaţie de numai 9.000 de locuitori, situat într-o regiune destul de săracă, Darabanii au însă o istorie şi o cultură bogate şi, din păcate, prea puţin cunoscute. Cu neclintitul crez că toate comorile acestor meleaguri  trebuie să poată fi mai bine cunoscute, Asociaţia „Nord“, fondată de fraţii Alexandru şi Ştefan Teişanu, alături de Ionel David, a gândit şi a pregătit un eveniment de o anvergură fără precedent în zonă, aducând împreună români de pe colţul celor trei frontiere ale Prutului. Un festival de muzică, arte şi călătorii, ce îşi propune, aşa cum spun organizatorii, „să contribuie la revitalizarea urbană, culturală şi socială a regiunii“. Timp de trei zile, în perioada 8-10 august, Darabanii vor găzdui zeci de concerte, ateliere creative, spectacole de teatru, dezbateri, expoziţii de fotografie, lansări de carte, iar participanţii la festival vor putea face tururi ghidate ale oraşului şi ale zonei, vor putea participa la inaugurarea Muzeului Nordului şi vor vizita Poiana celor Patru Stejari ai lui Ştefan cel Mare. „Vrem să trezim la viaţă locurile şi poveştile uitate ale Nordului, vrem să aducem aici lumea să se mire de ce avem şi de ce putem face împreună. Vrem să-i adunăm în jurul nostru pe tinerii Nordului, să-i sprijinim în iniţiativele lor culturale şi sociale, să le dăm motive să rămână acasă şi să-şi continue de aici munca“, a declarat  Ştefan Teişanu, cofondator al festivalului.

Poiana celor Patru Stejari şi Muzeul Nordului, punctele centrale ale festivalului

Festivalul de la Darabani va reuni artişti, oameni de cultură şi turişti din România, Basarabia şi Bucovina de Nord, într-un demers de promovare a regiunii ca nod cultural şi turistic între cele trei frontiere. Pilonii evenimentului sunt Muzeul Nordului, precum şi Poiana celor Patru Stejari ai lui Ştefan cel Mare. Ambele vor fi inaugurate pe 9 august.

Muzeul Nordului, un demers început încă din anii 1920, a fost în sfârşit pus pe picioare, în urma eforturilor neobosite ale Asociaţiei „Nord“. Găzduit în Casa Balş, fostă reşedinţă a hatmanului Moldovei, acolo unde funcţionează şi Biblioteca Orăşenească Darabani, acesta cuprinde 500 de exponate, reprezentative pentru regiunea Moldova de Nord, nordul Basarabiei şi Bucovina de Nord, organizate pe patru secţiuni: Colecţia de Istorie a nordului, Colecţia „Militaria“, Colecţia Etnografică şi Colecţia „Perioada comunistă“. „Obiectele provin din judeţele Suceava, Botoşani şi Iaşi, precum şi din regiunea Cernăuţi-Herţa şi Basarabia. Analizăm varianta constituirii Muzeului Nordului ca secţie a Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani, care, deocamdată, ne sprijină la nivel de infrastructură“, a explicat  Ştefan Teişanu. Muzeul a fost amenajat de Asociaţia „Nord“, cu sprijinul Primăriei Darabani şi al unui pasionat colecţionar local, Dumitru Haha. Poiana celor Patru Stejari, declarată monument istoric, este un loc încărcat de legendă al Darabanilor. Se spune că la întoarcerea din Bătălia de la Lipnic, împotriva tătarilor, în anul 1470, poposind pe malurile Prutului împreună cu oastea sa, Ştefan cel Mare ar fi sădit cei patru stejari, câte unu în cele patru colţuri ale unui pătrat imaginar. Declarată monument istoric, poiana a fost, până în urmă cu ceva ani, una dintre atracţiile zonei pentru picnicuri, serbări populare şi plimbări în aer liber. Apoi, a fost vandalizată şi degradată, intrând în uitare. „În luna iulie am început reamenajarea ei. Proiectul, coordonat de Biroul de Peisagistică OPNA Landscape Culture din Cluj, este unul simplu şi de efect, o intervenţie neintruzivă şi abia aşteptăm ca vizitatorii să se poată bucura de noua poiană“, a subliniat Alexandru Teişanu, cofondator al festivalului.

Un loc cu poveşti şi oameni de seamă

Cu o istorie şi o tradiţie culturală demne de luat în seamă, Darabanii constituie un adevărat centru al zonei de nord a judeţului Botoşani. Uliţele acestui vechi târg au găzduit sumedenie de instituţii şi personalităţi remarcabile. Aici a fost înfiinţată, la 1841, prima şcoală sătească de stat din Moldova, pe cheltuiala logofătului Theodor Balş, proprietarul moşiei Darabanilor. Primul învăţător al şcolii a fost Gheorghe Crudu, bunicul marelui cărturar botoşănean Tiberiu Crudu. Tot de numele logofătului Balş se leagă şi Biserica „Sfântul Nicolae“ din Darabani, ridicată la 1834, astăzi monument istoric. De asemenea, reşedinţa de la Darabani a familiei Balş, clădire-monument, este una dintre cele mai frumoase construcţii din zonă. Darabanii sunt locul natal al unuia dintre cei mai mari neurochirurgi ai României, prof. Leon Dănăilă, în casa părintească a celebrului medic fiind astăzi înfiinţat un muzeu ce-i poartă numele.
În imediata apropiere a Darabanilor, la Crăiniceni, s-a născut primul sfânt român al secolului XX: Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ, a cărui casă, amenajată, poate fi vizitată. De asemenea, o altă vatră a spiritualităţii ortodoxe este Mănăstirea Eşanca, situată la numai doi kilometri distanţă de Darabani. Şi tot la Darabani a trăit şi a slujit în biserica pe care a ctitorit-o Balş preotul Aristide Cucu, autorul primelor cărţi de religie pentru învăţământul primar din România, din 1938.

Cultură