Cercetătorii români din diaspora, aşteptaţi în ţară

▲ Aproximativ 450 de cercetători români, inclusiv din comunităţile existente în 19 ţări, vor participa săptămâna viitoare, la Bucureşti, la o conferinţă având ca temă „Diaspora în cercetarea ştiinţifică românească“, acţiune prin care Guvernul încearcă să-i convingă pe aceştia să revină în ţară ▲ Conferinţa este organizată de Cancelaria premierului, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Academia Română, în perioada 17-19 septembrie 2008 ▲ Vor fi organizate workshopuri axate pe domenii precum chimie, fizică, matematică, inginerie, ştiinţe socio-umane şi economice, biologie, ştiinţa mediului, medicină, biotehnologii, artă şi arhitectură ▲

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Alexandru Emil Aldea, a susţinut că România dispune la ora actuală atât de fonduri pentru domeniul cercetării, cât şi de echipamente adecvate, ceea ce creează premisele unei colaborări între cercetătorii din ţară şi cei din diaspora. El a arătat că există proiecte privind infrastructură de cercetare, fapt care poate stimula revenirea în ţară a cercetătorilor din diaspora, precum şi stabilirea unei colaborări a acestora cu cercetătorii din ţară. Vicepreşedintele ANCS a arătat în acest context că, în urmă cu două săptămâni, au fost semnate 20 de contracte pe proiecte de infrastructură de cercetare, cu finanţare europeană, a căror valoare este cuprinsă între 3 şi 24 de milioane de euro. Aldea a menţionat printre acestea un proiect de 18 milioane de euro al Politehnicii din Timişoara pentru energiile regenerabile, un altul de 20 de milioane de euro pentru un centru integrat de tehnologii laser la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, precum şi o investiţie de 20 de milioane de euro pentru un centru de cercetare şi tratament în gastroenteorologie, bazat pe metode imagistice şi studii moleculare la Universtitatea de Medicină din Craiova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a spus că la eveniment vor participa peste 400 de cercetători români şi din comunităţile de români din 19 ţări, cum ar fi SUA, Franţa, Italia, Spania şi Germania. „Prin acest eveniment se urmăreşte consolidarea unor punţi de legătură între cercetătorii români din ţară şi din diasporă. Prim-ministrul consideră că România poate deveni o destinaţie ştiinţifică şi tehnologică de interes“, a spus Camelia Spătaru. Alexandru Emil Aldea şi-a exprimat speranţa că evenimentul din septembrie va avea succes, aşa cum experimentul de la Geneva a marcat un nou început pentru ştiinţă, având un debut „fericit“. „Noi aşteptăm de la această întâlnire un succes, aşa cum au aşteptat şi oamenii de ştiinţă de la experimentul de la Geneva“, a spus Aldea. Potrivit acestuia, în cadrul evenimentelor vor fi organizate workshopuri axate pe domenii precum chimie, fizică, matematică, inginerie, ştiinţe socio-umane şi economice, biologie, ştiinţa mediului, medicină, biotehnologii, artă şi arhitectură, cu scopul de a crea „premisele realizării unor colaborări internaţionale inter- şi transdisciplinare de anvergură, care să contribuie la creşterea vizibilităţii rezultatelor ştiinţifice româneşti“.