Comemorare în ziua Sfinţilor 40 de Mucenici

Un articol de: Cătălin Cernătescu - 12 Martie 2013

La Turnu Severin, pe 9 martie, în ziua prăznuirii celor 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia Armeniei, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici - filiala Mehedinţi a organizat un ceremonial de comemorare a tuturor luptătorilor anticomunişti din România. Cu acest prilej, a fost oficiată şi o slujbă de pomenire de către un sobor de preoţi, delegaţi de la Centrul eparhial din Turnu Severin.

Ca în fiecare an, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici mehedinţeni, filială aflată sub preşedinţia dr. Grigore Drăghia, aduce prinos de rugăciune pentru cei care, vinovaţi fiind fără vină, au suferit în lagărele şi închisorile comuniste. Cei de astăzi cinstesc în felul acesta memoria înaintaşilor, rămaşi ca modele şi repere de credinţă, răbdare şi abnegaţie pentru posteritate.

Parastas pentru victimele regimului comunist

Anul acesta, ceremonia de comemorare a victimelor regimului comunist din judeţul Mehedinţi a avut loc în data de 9 martie, în faţa monumentului dedicat victimelor comunismului din parcul Dragalina. Un sobor de preoţi a oficiat slujba Parastasului, pomenindu-i pe fiecare după numele său, precum şi pe cei care au rămas necunoscuţi până astăzi. La această comemorare au participat numeroşi membri ai asociaţiei, dar şi simpli credincioşi care au înălţat timp de câteva minute, împreună cu preoţii, rugăciuni şi au depus jerbe de flori.

În urmă cu 62 de ani, câteva mii de familii din Drobeta-Turnu Severin şi din întreg judeţul Mehedinţi au fost deportate în Bărăgan, fără a avea cunoştinţă de vreo vină săvârşită. În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate „elemente cu un factor ridicat de risc“. Urmând modelul sovietic, pe 15 martie 1951, Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat un decret de strămutare a acestei populaţii.

Deportările în Bărăgan au fost o acţiune de amploare întreprinsă de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului.