Conferință pastoral-misionară a clericilor prahoveni
Preoții și diaconii din cele cinci protopopiate ale județului Prahova s-au reunit astăzi, 27 mai, la Palatul Patriarhiei din Capitală la cea de a doua sesiune a Conferinței pastoral-misionare semestriale a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor. În cadrul întrunirii prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au fost prezentate trei referate cu subiecte din tematica Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
Conferința clericală a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te Deum de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal.
În continuare, în Aula Magna a Palatului Patriarhiei, după intonarea troparului Învierii Domnului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat începerea lucrărilor, rostind cuvântul introductiv „Centenarul Patriarhiei Române: un secol de unitate națională și bisericească”.
În cadrul lucrărilor au fost prezentate trei referate cu subiecte inspirate din tematica Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române. Primul vorbitor a fost părintele prof. univ. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod, care a susținut referatul „Autocefalia în Biserică: prevederi canonice, dezvoltări subsecvente și realități ecleziale actuale”. „Potrivit mărturiilor istorice și tradiției canonice, până la apariția sistemului mitropolitan, fiecare eparhie păstorită de un chiriarh se administra independent, fiind considerată autocefală. După apariția sistemului mitropolitan de organizare bisericească, autocefalia eparhiilor s-a restrâns, limitându-se drepturile eparhiilor, care au rămas doar autonome, iar mitropoliile au devenit Biserici autocefale, păstorite de un Sinod mitropolitan de ierarhi, care își alegea singur și fără nici o ingerință externă propriul protoierarh”, a spus părintele George Grigoriță.
Următorul conferențiar a fost dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, cu o prelegere intitulată „Contribuția Patriarhului Elie Miron Cristea la înființarea Patriarhiei Române”. „Patriarhul Elie Miron Cristea nu a căutat obținerea rangului patriarhal pentru satisfacerea unor vanități personale, dar și-a jucat cu demnitate și dibăcie rolul revenit din postura de mitropolit primat. (...) El a fost reținut în memoria Bisericii noastre drept ctitorul Patriarhiei Române, a cărei stemă și cruce amplificată la infinit le-a desenat și ni le-a dăruit ca o prețioasă moștenire spirituală și o frumoasă emblemă artistică”, a afirmat cercetătorul clujean.
La finalul acestei prezentări, Preafericirea Sa a subliniat lupta primului Patriarh al României pentru apărarea drepturilor Bisericii și a poporului dreptcredincios: „Miron Cristea a avut o formare deosebită intelectuală, dar și de luptător pentru poporul român și pentru Biserica Ortodoxă Română din Transilvania și Banat. Gândirea de la Viena se baza pe statul de drept, în sensul că legea trebuie respectată nu doar de supuși, ci și de conducători. (...) În acest imperiu, românii erau obișnuiți să lupte pentru drepturile lor, mai întâi pe bază legală prin petiții și manifestări, dar și prin organizare proprie. Din acest context vine Miron Elie Cristea, dar și ceilalți ierarhi ardeleni, care s-au obișnuit să afirme autonomia Bisericii față de stat”.
Ultima prezentare a aparținut prof. dr. George Enache, cadru didactic la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, și a purtat titlul „Gala Galaction, Apostolul Pavel și misiunea Bisericii”. „La 19 mai 1954, la Institutul Teologic din București, părintele Gala Galaction a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii a 75 de ani de viață. Cu acest prilej, Gala Galaction a răspuns discursurilor elogioase la adresa lui cu o scurtă prezentare a modului în care el vedea relația lui Saul cu ucenicii lui Hristos și cu Hristos Însuși. Cele spuse de părintele Galaction reprezintă un adevărat model de conștiință creștină în acea epocă dominată de ateism și un elogiu adresat celui pe care îl considera întruchiparea deplină a geniului religios evreiesc, Apostolul Pavel: «La porțile Damascului, zbuciumul lui Saul, enigma care îl chinuia, Iisus după Care alerga, s-a transfigurat în minune și adevăr: Saul a găsit ceea ce căuta! Saul a găsit pe Iisus, dar nu în hrubele intrigii și ale minciunii, ci în lumină și putere dumnezeiască! Saul zăcea la pământ... dar când s-a ridicat, Saul nu mai era Saul, ci Pavel, apostolul lui Iisus Hristos»”, a încheiat prof. dr. George Enache.
După această expunere, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat importanța evenimentului de la porțile Damascului: „Experiența de la Damasc a fost baza capitolului de eclesiologie din scrierile Sfântului Pavel, pentru că nici un alt apostol nu numește Biserica «Trupul lui Hristos». El și-a dat seama că atunci când prigonea pe creștini lovea membrele Trupului lui Hristos și durerea o simțea Capul. De aceea, Iisus nu i-a reproșat că prigonește pe adepții Lui, ci: «De ce Mă prigonești pe Mine?» De aceea, în epistolele lui spune că Hristos este Capul Bisericii, iar Biserica este Trupul Lui”.
În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe cei trei conferențiari pentru expunerile lor și le-a acordat în semn de prețuire Diploma de onoare „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. De asemenea, clericii prezenți la lucrările conferinței au primit la plecare volumele „Florilegiu patristic despre unitatea de credință” și „Viața și activitatea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica”, apărute la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.