Constantin Brâncuşi, omul care a scos ideea din piatră
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) este un poet al pietrei. Cel mai cunoscut sculptor român a revoluţionat sculptura mondială, căutând cu dalta linia continuă, după cum spunea, şi negăsind-o, s-a oprit de parcă „mi-a dat peste mână cineva“.
Originea lui ţărănească, traiul primilor ani înconjuraţi de simbolurile, esenţializarea şi vitalitatea artei populare l-au făcut mult mai târziu să se despartă de sculptura figurativă, de simpla imitaţie a realului. De fapt, a aparenţei realului, căci artistul spunea, la momentul când arta lui era receptată diferit, ca orice noutate istorică: „Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor“.
După o copilărie destul de efervescentă, cu şcoala elementară făcută la Peştişani şi la Brădiceni, Brâncuşi a avut lungi plecări de acasă, intrând ca ucenic în ateliere de boiangerie, în prăvălii şi birturi.
Latura artistică s-a arătat prima dată în timp ce era ucenic la o prăvălie din Craiova, când din materiale găsite a reuşit să construiască o vioară. A fost dat să studieze, timp de patru ani, la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, pe care a urmat-o între anii 1894 şi 1898, apoi a venit la Bucureşti, unde a intrat la Şcoala de Belle Arte, pe care a absolvit-o în 1902.
Încă din primul an de facultate a realizat prima lui lucrare - „Bustul lui Vitellius“, pentru care primeşte o „menţiune onorabilă“. Au urmat alte lucrări, cu nici una dintre ele nu a lăsat asistenţa indiferentă: „Cap al lui Laocoon“, 1900, primeşte medalia de bronz, „Studiu“ din 1901 primeşte medalia de argint. Un adevărat mecena este pentru Brâncuşi doctorul Dimitrie Gerota, care era şi profesor de anatomie la şcoala de artă. Văzând potenţialul studentului său, profesorul Gerota l-a susţinut să realizeze între anii 1900 şi 1902 lucrarea „Ecorşeu“, un studiu cu detalii ale corpului omenesc, atât de bine executat, încât s-au făcut copii după lucrare şi s-au împărţit mai multor facultăţi de medicină.
Tot datorită profesorului Gerota a obţinut Constantin Brâncuşi prima sa comandă pentru un moment public: bustul generalului medic Carol Davila. Miza lucrării era una importantă pentru Brâncuşi, căci plata pe care o primea în două tranşe, una la începutul lucrării şi una la final, urma să îl ajute să ajungă la Paris. După ce a încasat prima tranşă şi a făcut lucrarea, a sosit şi ziua dezvelirii ei în prezenţa comisiei. Atunci au existat câteva voci critice - că nasul lui Davila ar trebui micşorat puţin, că epoleţii sunt poziţionaţi cum nu trebuie. În fine, i s-au cerut aceste mici modificări, care pentru Brâncuşi ar fi fost floare la ureche, dar mândria lui nu a suportat aşa ceva. Aşa că a renunţat la ultima tranşă de bani, s-a întors pe călcâie şi a plecat la Paris. Dar nu oricum, ci pe jos! Mai târziu, explica evenimentul astfel: „Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine şi pe care-l simţeam că creşte, an de an şi de câţiva în rând, a izbucnit năvalnic şi nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar, spre marea panică şi spaimă a doctorului Gerota, de faţă... şi dus am fost, pomenind de mama lor“.
Recunoaştere internaţională
La Paris, Brâncuşi a expus rapid lucrări, în 1906, la „Société Nationale des Beaux-Arts“ şi la „Salon dâAutomne“, a început lucrările la versiunile „Sărutului“, culminând cu „Poarta Sărutului“, parte a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu. Arta lui a început să fie recunoscută de marii artişti ai vremii, cu care a legat prietenii: Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. În 1914 a prezentat în expoziţii la Paris şi Bucureşti lucrările: „Păsări măiestre“, „Muza adormită“, „Domnişoara Pogany“. În acelaşi an trece Oceanul, cu expoziţie la „Photo Secession Gallery“, unde face senzaţie.
Până la începutul Primului Război Mondial a devenit celebru în întreaga lume, iar după sfârşitul acestuia, comuniştii din ţara sa natală şi-au dat măsura ignoranţei, catalogându-i arta sa drept „formalism burghez cosmopolit“. Au refuzat să preia, în 1957, la moartea artistului, lucrările din atelierul din Paris, pe care el a dorit mult să le ştie „acasă“. Acele lucrările sunt găzduite astăzi de Muzeul Naţional de Artă Modernă Centre Pompidou din Paris. Trebuie să vedem partea bună, întrucât arta celui mai important sculptor al secolului XX poate fi văzută astfel de mult mai multă lume.
A fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, după ce a murit spovedit şi împărtăşit de Arhiepiscopul Teofil, de la biserica ortodoxă românească din marele oraş francez.
„Pe urmele lui Brâncuşi“ - concurs pentru elevi
Concursul are mai multe secţiuni: creaţie literară, creaţie plastică şi multimedia. Se pot înscrie elevi care învaţă în oricare dintre instituţiile de învăţământ preuniversitar în clasele IX, XII/XIII, şcoli de arte şi meserii din judeţele menţionate mai sus.
Premiile constau în excursii în Franţa. În perioada 8-11 aprilie 2014 se vor vizita locuri legate de biografia sculptorului Constantin Brâncuşi - atelierul, biserica ortodoxă din str. Jean-de-Beauvais, mormântul din cimitirul Montparnasse şi altele. Se va acorda câte un premiu pentru fiecare secţiune.
Pentru a vedea exact care este procedura de înscriere în concurs şi cum se trimit materialele (există reguli riguroase pentru fiecare tip de creaţie în parte, care trebuie respectate întocmai), elevii trebuie să acceseze site-ul centrului - www.centrulbrancuşi.ro, unde există şi formularul de înscriere în concurs.
Pentru mai multe informaţii, telefon 0253217570 sau adresa de e-mail gabi.circiumaru @centrulbrancusi.ro.