Cultura țărănească, mai aproape de experiența copiilor

Un articol de: Ștefana Totorcea - 25 Aprilie 2019

La Muzeul Național al Țăranului Român din București are loc ultima rundă de ateliere de creativitate pentru copii, înaintea Sărbătorii Pascale. Scopul este ca, printr‑o abordare multidisciplinară și nonformală, să fie evidențiată cultura țărănească și apropiată de experiența imediată a copiilor, după cum spunea chiar etnologul Irina Nicolau. Trei dintre coordonatorii atelierelor vorbesc despre rostul acestor activități, înscrise în nevoia de învățare prin metode plăcute și mai puțin formale.

Regretatul etnolog Irina Nicolau, cofondator al Muzeului Național al Țăranului Român, scria în Ghidul sărbătorilor românești: „Șapte sunt «ingredientele» sărbătorii: miezul de sfințenie, timpul bun, locul curat, sufletul primenit, cuvântul, gestul și lucrul potrivit”. Ea a introdus ideea de ateliere de creativitate cu copiii la muzeu. Scopul lor este ca, printr‑o abordare multidisciplinară și nonformală, să scoată în evidență cultura țărănească, apropiind‑o de experiența imediată a copiilor. Aceștia sunt invitați să experimenteze modalitățile de exprimare ale artei și meșteșugurilor tradiționale: hârtie fabricată manual, țesut, cusut, împâslit, pictură pe sticlă, modelaj în ceară și lut și chiar teatru de umbre și teatru popular.

Felicitări de Paște

„Dorința Irinei Nicolau a fost ca activitățile să fie însoțite de relatări ale unor legende și obiceiuri țărănești și a face o punte cu ceea ce trăiesc copiii acum”, spune Ruxandra Grigorescu, artist plastic, care susține un atelier de creare de felicitări de Paște. Ca să intre puțin și în istoria ouălor încondeiate, artista spune că le pune la dispoziție copiilor și modele vechi dintr‑o carte de Arthur Gorovei.

Ouă din lână împâslită

Beatrice Iordan, actor‑păpușar licențiat, atrage copiii în atelierul de teatru de umbre și pe cel de ouă din lână împâslită. „Deși sunt obișnuiți cu imaginile colorate și mișcătoare de la televizor, copiii sunt încântați de teatrul de umbre, care care le pune imaginația la lucru”, susține ea. La atelierul de ouă colorate din lână, copiii cu vârste cuprinse între trei și… 100 de ani vor lucra cu lână netoarsă. O vor înmuia în apă cu săpun, o vor usca și vor modela ouă de Paști artizanale. „Pâsla se folosea la hainele de iarnă, care nu erau țesute la război. Femeile împâsleau vălurile pentru sumanele din lână bătucită”, explică Beatrice. Potrivit ei, copiilor le place senzorialitatea acestei activități: materialul în sine, mirosul și tactilitatea lânii netoarse.

Icoane pe sticlă

Un alt atelier la care pot participa și adulții este cel de icoane pe sticlă, coordonat de artistul plastic Bogdan Herăscu. Participanții desenează, copiază desenul pe hârtie de calc, lipesc calcul de sticlă, întorc sticla și pun culoare pe ea. Cei mai avansați pictează și direct pe sticlă. Cei care vin aici sunt uimiți să vadă că le ies lucruri extraordinare din mână, afirmă Herăscu. La fel și copiii, care nu prea mai fac la școală desen și arte, sunt mirați să‑și descopere talentul. „Din experiența lucrului cu aproximativ 20 de copii pe săptămână, pot spune că 95% din ei sunt foarte bine orientați plastic, dar nici ei, nici părinții nu știu aceasta”, subliniază Herăscu. „Nu‑ți vine să crezi ce putere de vizualizare, de reproducere, dar și de abstractizare pot avea niște copii de 5‑9 ani”.

O astfel de activitate îi ajută pe copii să‑și însușească și alte abilități care le vor fi extrem de utile în viață, pentru că țin de dezvoltarea personală. Cei mici învață să stea pe scaun și să se concentreze, ceea ce pentru ei poate fi o dificultate. În plus, învață să aleagă culori, forme și, mai ales, să aibă încredere în ceea ce fac, explică artistul. El îi învață deopotrivă pe copii și adulți că în limbajul plastic nu există noțiunile de „corect” sau „incorect” și, astfel, abandonează teama și se exprimă liber prin artă.

La atelierul lui Bogdan Herăscu vin uneori și copii cu nevoi speciale. A avut un copilaș cu diagnostic de tulburare hiperactivă cu deficit de atenție (ADHD). La finalul atelierului, când mama a venit să‑l ia și a văzut ce făcuse, a început să plângă de uimire și recunoștință: „A stat o oră numai pe scaun?”, a întrebat ea uimită.

Astfel de metode creative pot oferi o alternativă educațională la școala din sistemul formal de educație. Organizând această rundă de ateliere în perioada de vacanță, instituția muzeală le‑a oferit practic elevilor o bună ocazie de a își explora universul artistic interior. Programul atelierelor se găsește la adresa www.muzeultaranuluiroman.ro.