Cum ne protejăm de răcirea bruscă a vremii

Diferențele mari de temperatură cu care ne confruntăm în perioada aceasta reprezintă un factor de stres pentru organismul uman. Cei mai afectați sunt copiii mici, vârst­nicii și persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare preexistente. Organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferențele de temperatură, însă, este un proces complex, care se întinde pe câteva zile. 

Pentru a se adapta la o dife­rență de temperatură de 4 grade Celsius, de exemplu, organismul are nevoie de 10 până la 12 zile. Când condițiile meteorologice produc diferențe foarte mari de temperatură de la o zi la alta, așa cum vedem că se întâmplă zilele acestea, capacitatea de reglare a temperaturii corporale poate fi afectată. Dr. Adra Trușculescu, medic primar pneumolog la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Timişoara, explică etapele prin care trece organismul pentru a se adapta la trecerea prin diferențe mari de temperatură, dar și măsurile prin care ne putem proteja de riscurile asociate. O scădere bruscă și semnificativă a temperaturii aerului, așa cum am văzut că s-a întâmplat chiar în aceste zile, poate fi extrem de periculoasă pentru sănătate, avertizează medicul pe contul de Facebook oficial al spitalului timișorean. Dacă temperatura aerului scade brusc de la 18-19 grade Celsius la doar 2-3 grade Celsius, la nivelul corpului se produce o constricție a vaselor de sânge periferice, ceea ce pune o presiune în plus asupra sistemului cardiovascular. Acest lucru se manifestă printr-o creștere a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, ceea ce poate fi foarte periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente. 

Totodată, respirația poate deveni mai dificilă, deoarece organismul nu se poate adapta atât de repede la răcirea bruscă a vremii, iar persoanele cu afecțiuni respiratorii, cum sunt astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pot trece prin simptome mai severe. Astfel de episoade de agravare a simpto­melor survin ca urmare a spasmului care se produce la nivelul bronhiilor, declanșat deseori de răcirea bruscă a vremii, dar și pe fondul unei scăderi a imunității organismului și creșterii riscului de apariție a in­fecțiilor.

În situațiile opuse, când vremea se încălzește brusc, organismul transpiră mai mult, iar metabolismul încetinește pentru a ajuta la menținerea temperaturii corporale la un nivel optim. Pacienții cu boli pulmonare pot fi mai afectați de schimbările de temperatură ale aerului decât persoanele sănătoase, deoarece dificultățile de respirație pe care le au se pot agrava, ceea ce face mai dificilă în cazul lor reglarea temperaturii corporale. Când vremea se răcește brusc, la persoanele cu afecțiuni pulmonare pot să apară frisoane, tremurături, amețeli și o scădere a capacității de concentrare, iar în cazul încălzirii bruște a vremii, ele se pot confrunta cu lipsa de aer (dispnee), tuse, dureri în piept și slăbiciune. Din aceste motive, este important ca pacienții cu boli pulmonare cronice să evite să se expună la temperaturi extreme, recomandă dr. Adra Trușculescu.

Există însă și soluții pentru a minimiza riscurile în cazul răcirii bruște a vremii: să ne îmbrăcăm cu mai multe rânduri de haine, în straturi, care ajută la menținerea temperaturii corporale, să ne hidratăm suficient, recomandat cu băuturi calde, să avem o dietă bogată în nutrienți pentru a sprijini metabolismul și să facem mișcare într-un ritm moderat pentru a stimula încălzirea organismului. (I. N.)