Dicţionar medical

- flebită: în sensul strict, flebita reprezintă inflamaţia peretelui venos. Însă, deoarece flebita apare, de obicei, asociată cu o tromboză venoasă (tromboflebita), termenul de flebită este folosit de multe ori ca sinonim al tromboflebitei. În funcţie de venele afectate, tromboflebita poate fi superficială sau profundă;

- flebologie: ramură a medicinei care studiază ansamblul sistemului venos şi bolile sale; - flebotomie: incizie a unei vene; - flegmon: inflamaţie acută sau subacută a ţesutului conjunctiv subcutanat sau profund. Un flegmon de origine infecţioasă provoacă distrugerea ţesuturilor şi formarea de puroi. El poate rămâne difuz şi să continue să se întindă sau să se transforme în abces. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice şi, în caz de abces, în extirparea sa; - flegmonul periamigdalian: denumit în mod curent, dar impropriu, „flegmon al amigdalei“ este o inflamaţie a ţesutului conjunctiv pe care se află amigdala. Această complicaţie frecventă a unei angine prost îngrijite se manifestă printr-un trismus (contractură musculară ce împiedică deschiderea gurii în mod complet) şi printr-o febră ridicată; bolnavul are dificultăţi la înghiţire. Examenul clinic dezvăluie o umflătură a omuşorului şi o boltă a stâlpului anterior al vălului palatin, în partea atinsă. Tratamentul, condus de urgenţă, cuprinde incizia şi drenajul chirurgical al flegmonului, asociate cu antibioterapie pe cale intravenoasă; două luni mai târziu, trebuie practicată amigdalectomia; - flictenă: ridicătură cutanată rotundă, destul de mare, umplută cu o serozitate care reţine sau nu sânge. Unele bule sunt provocate de agenţi fizici, precum frecarea (băşica), căldura (arsura), frigul (degerătura) sau prin contactul cu substanţe chimice caustice. Alte bule constituie expresia unor anomalii numite dermatoze buloase. Ele au origini variabile: fotodermatoza (sensibilitatea exagerată la lumină); toxidermia (reacţia alergică ce poate fi datorată unor numeroase medicamente, precum sulfamidele, barbituricele, aspirina). Impetigo, de origine bacteriană, poate lua, la debutul său, aspectul unei bule, ca şi la alte boli dermatologice. Bolile buloase ereditare, rare, pot să se manifeste din copilărie: pigmenţi, epidermoliză buloasă, porfirii congenitale. Bula se deosebeşte de veziculă, care e foarte mică, şi de pustulă, care conţine puroi. Este fragilă şi ruperea acesteia nu lasă decât o eroziune a pielii, acoperindu-se, eventual, de o crustă, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă. O bulă poate fi simptomul unei boli grave. Bolile buloase întinse au, uneori, o prognoză severă, care impune un tratament în reanimare. Tratamentul bulelor, foarte variabil, depinde de cauza lor. Sinonim: bula dermatologică; - floră bacteriană: totalitate a speciilor bacteriene care trăiesc pe suprafaţa pielii sau a mucoaselor unei gazde fără a-i dăuna. Sinonim: ecosistem bacterian.