Dolarul se clatină în faţa yuanului chinez

Temerile privind stabilitatea dolarului, principala monedă de rezervă şi schimb pe plan internaţional, au crescut în ultimele luni ca urmare a expansiunii explozive a masei monetare a SUA, începând cu toamna anului trecut. China, cel mai mare deţinător de titluri de stat denominate în dolari din lume, şi-a exprimat în mod deschis îngrijorarea privind siguranţa acestor active prin vocea premierului Wen Jiabao.

Criza financiară prin care trece în momentul de faţă întreaga lume a determinat marile puteri economice să regândească sistemul financiar mondial, să nu se mai facă raportarea doar la dolarul american, ci şi în alte monede, considerate de rezervă, sau chiar să se apeleze la un aşa-numit „coş valutar“. Chiar şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, consideră că este nevoie de stabilitate monetară, iar aceasta poate veni în momentul în care economia mondială nu se mai bazează pe moneda emisă de o singură bancă centrală, aşa cum s-a făcut de la abandonarea etalonului în aur. Directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a adus în discuţie, la o reuniune pe această temă, posibilitatea ca o noua monedă internaţională să evolueze din Drepturile Speciale de Tragere (DST), unităţile de cont utilizate de FMI, punându-se astfel capăt dominaţiei dolarului american, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. „Consider că va fi nevoie de un coş valutar“, a precizat Strauss-Kahn cu privire la eventuala înlocuire a dolarului american ca monedă internaţională de referinţă. „Într-o lume globalizată, nu există o soluţie locală“, a adăugat şeful instituţiei internaţionale. Totodată, Strauss-Kahn şi-a exprimat îngrijorarea că sprijinul la nivel politic de care se bucură redefinirea sistemului monetar internaţional se va evapora dacă în cel mult un an simptomele crizei economice mondiale vor dispărea. El a precizat că dorinţa de cooperare la nivel internaţional s-a temperat în ultima perioadă, la doar şase luni după ce liderii G20 (grupul celor mai industrializate 20 de state din lume), reuniţi la summitul de la Londra, s-au angajat să asigure o ordine financiară mondială mult mai stabilă. Ideea aceasta nu este împărtăşită doar de actuala conducere a Fondului. Michel Camdessus, fost director general al FMI în perioada 1987-2000, a avertizat că acesta este momentul oportun pentru lansarea unei reforme în sistemul monetar mondial. „Această fereastră favorabilă, plină de oportunităţi, este aici. Nu va sta deschisă pentru totdeauna“, a explicat Camdessus, referindu-se la criza prin care trecem, şi care poate fi o rampă de lansare spre o nouă monedă de referinţă internaţională. Yuanul chinez ar putea detrona pe plan mondial dolarul american China, cel mai mare deţinător de titluri de stat denominate în dolari din lume, şi-a exprimat în mod deschis îngrijorarea privind siguranţa acestor active prin vocea premierului Wen Jiabao. În momentul de faţă, creşterea vertiginoasă a rezervelor din sistemul bancar american operată de Fed pentru a refinanţa bănci ameninţate cu insolvabilitatea şi pentru a stimula monetar relansarea economiei ameninţă să ducă la o erodare a puterii de cumpărare a dolarului. Deşi Hillary Clinton, secretarul de stat al SUA, a dat asigurări Guvernului chinez, cu ocazia vizitei sale la Beijing, că Washingtonul îşi va plăti datoriile, oficialii chinezi rămân în continuare neliniştiţi. Banca Populară a Chinei a publicat pe site-ul său o propunere de reformă a sistemului monetar internaţional. Conform acesteia, dolarul ar urma să-şi piardă rolul de monedă oficială de rezervă a lumii, dobândit în mod neoficial după destrămarea sistemului Bretton-Woods, iar locul său ar urma să fie luat de un nou tip de monedă de referinţă (SDR). Creat în 1969, SDR (DST - Drepturi Speciale de Tragere) este o unitate de cont a FMI a cărei valoare este calculată zilnic pe baza unei medii ponderate a principalelor valute a lumii (dolar, liră sterlină, yen japonez şi euro). În viziunea Băncii Populare a Chinei, folosirea unui nou SDR, care va fi calculat pe baza unui coş mai larg de monede, ca monedă internaţională de rezervă ar asigura o mai mare stabilitate a sistemului internaţional de plăţi. Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei SUA, s-a declarat deschis unor discuţii pe această temă şi în favoarea unei extinderi a emisiunii de SDR-uri, dar în acelaşi timp acesta a afirmat că dolarul va continua să rămână principala monedă de rezervă a lumii pentru mult timp înainte. Propunerea Chinei, îmbrăţişată de Rusia Propunerea autorităţilor chineze a avut ecouri în rândul marilor puteri economice mondiale. Ideea a fost îmbrăţişată de Rusia şi un comitet consultativ de experţi ai Naţiunilor Unite. Acesta a recomandat Adunării generale a ONU să extindă emisia de SDR a FMI cu scopul final de a institui o nouă monedă de rezervă a lumii. John Stiglitz, preşedintele comitetului şi un laureat al Premiului Nobel în Economie, a declarat că o reformare a sistemului de rezerve internaţionale trebuia făcută demult. În opinia sa, actualul sistem este inechitabil în raport cu ţările sărace şi amplifică instabilitatea economică pe plan internaţional. Barack Obama, preşedintele SUA, a afirmat însă, în cursul acestei săptămâni, că dolarul continuă să fie extraordinar de puternic şi a respins apelurile pentru o rezervă a sistemului monetar internaţional. Fostul director al FMI a propus ca yuanul să facă parte din coş Reprezentanţii FMI sunt categorici în ceea ce priveşte includerea yuanului în noul coş valutar. Fostul director al FMI şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea înaintată de Zhou Xiaochuan, guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, cu privire la extinderea coşului valutar la care se raportează DST (format în prezent doar din dolarul american, yen, euro şi lira sterlină), pentru ca în cele din urmă aceste unităţi de cont să înlocuiască dolarul ca monedă de rezervă internaţională. Ideea de bază include încredinţarea unei fracţiuni din rezervele materializate în DST unor structuri administrate colectiv de FMI şi raportarea DST, în cele din urmă, ca monedă de rezervă internaţională. Ideea nu este nouă, fiind vehiculată şi în trecut de economişti celebri. Astfel, Camdessus a propus ca acest coş să fie modificat de asemenea manieră încât să includă şi yuanul, moneda naţională a Chinei, şi poate chiar rupia indiană şi realul brazilian. Franţa se alătură „complotiştilor“ împotriva dolarului Franţa şi Rusia au pledat recent la rândul lor la unison în favoarea discutării monedelor internaţionale de rezervă, subliniind că sistemul mondial dominat de dolar este perimat. Afirmaţia a fost făcută în cadrul întâlnirii Cercului Economiştilor de la Aix en Provence, unde a participat şi guvernatorul BCE, Jean Claude Trichet. E drept, ruşii au admis că în acest moment nu există alternativă la dolar, dar că o dezbatere serioasă trebuie să aibă loc. Trichet nu a vrut să comenteze această idee, declarând doar că e foarte important ca SUA să continue să promoveze un dolar puternic. Alianţa Rusiei cu Franţa pare mai degrabă o înţelegere în ideea apropiatului summit din Italia, nefiind exclus să se ia o decizie simbolică în cadrul întâlnirii G8. După ce China a cerut reconsiderarea dolarului ca monedă de rezervă, au intrat în joc ruşii, apoi indienii (Suresh Tendulkar, consilierul premierului indian Manmohan Singh, a cerut revizuirea în scădere a ponderii USD în coşul valutar cu ajutorul căruia se stabileşte cursul rupiei), iată că acum şi Franţa vine să se alature grupului de „complotişti“. Voci cu rezonanţă în SUA vorbesc despre înlocuirea dolarului Despre decăderea dolarului şi necesitatea înlocuirii acestuia ca valută internaţională de rezervă vorbesc şi economişti din SUA. Profesorul Nouriel Roubini, cunoscut şi ca Dr. Doom al economiei, afirmă că guvernul Chinei pregăteşte terenul pentru ca moneda sa naţională, yuanul, să înlocuiască dolarul ca valută internaţională de rezervă. Într-un editorial publicat în „New York Times“, Nouriel Roubini avertizează că, pe fondul propunerilor tot mai dese privind stabilirea unei noi valute mondiale, cele mai multe referiri vizând Drepturile Speciale de Tragere ale FMI, China a început deja pregătirile pentru „uzurparea“ dolarului. „China este un stat creditor cu un deficit bugetar mic, o datorie publică raportată la PIB mult mai mică decât SUA şi cu o creştere economică solidă. Mai repede decât am crede, statutul dolarului va fi contestat de alte valute, cel mai probabil de yuan. Acest fapt va avea un impact puternic asupra Americii din punctul de vedere al costurilor, afectându-ne capacitatea de finanţare ieftină a bugetului şi a deficitului“, susţine el.