Evenimente din urmă cu o sută de ani, aprilie 1920
2 aprilie - Decretul guvernului Alexandru Averescu privind împroprietărirea și organizarea comisiilor pentru împărțirea pământului expropriat.
4 aprilie - Este adoptat Decretul-lege 1.462 prin care au fost desființate organele provizorii de conducere din provinciile unite cu România în 1918 - Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Directoratele din Basarabia și Secretariatele din Bucovina. „Atribuțiunile Consiliului Dirigent, directoratelor din Basarabia și ale secretariatelor de serviciu din Bucovina trec asupra puterilor prevăzute în Constituție la art. 32 și 35, urmând a se exercita de către departamentele corespunzătoare ale guvernului regal”.
7 aprilie - Manifestul Consiliului Dirigent emis la Sibiu cu ocazia predării puterii către Guvernul României: „În aceste momente de istorică însemnătate, când soarta ținuturilor guvernate până azi de Consiliul Dirigent ajunge într-o nouă fază de dezvoltare, spre desăvârșita lor unificare cu vechiul Regat român, și când noi, membrii Consiliului Dirigent, suntem eliberați de greaua sarcină cu care ne-a înzestrat încrederea națiunii române, cu smerenie ne plecăm înaintea Atotputernicului Dumnezeu, mulțumindu-I pentru tăria ce ne-a dat de a fi putut răzbi cu toate greutățile cari au stat în calea împlinirii datoriei noastre plină cu răspunderi. Mulțămita noastră însă se îndreaptă și către poporul românesc, care în deplina conștiință a zilelor istorice cari le-am petrecut a dat deplină ascultare cuvintelor și ordinelor noastre”.
11 aprilie - În România Mare, creștinii ortodocși celebrează sărbătorile pascale. Cu această ocazie, Mitropolitul Primat Miron Cristea emite prima sa pastorală intitulată „Pastorală pentru bună-ordine”. În cuprinsul acesteia se vorbea despre unitatea și solidaritatea atât de necesare neamului românesc: „Trebuie să pue fiecare umărul la leucă și cu puteri unite să scoatem cu toții carul din nămol... voi, iubiți preoți de pretutindenea, suiți treptele amvonurilor și vestiți din ele cele ce slujesc pacea și cele ce sunt spre a ne face mai buni unii pe alții”. Atmosfera aceasta de bucurie a Învierii era exprimată și în editorialul ziarului „Universul”, intitulat „Învierea” și în care se scriau: „Judecat a fost neamul nostru de fel de fel de judecători, chinuit a fost cu toate restriștile unui trecut vitreg și răstignit a fost. Și mort l-au socotit mulți într-un răstimp al războiului, așa că se certau pe împărțirea cămășii lui. Ș-a înviat neamul românesc după ce dușmanii puseseră piatră grea pe mormântul lui. Ne aflăm la timpul dintre înviere și înălțare. Avem să ne păstrăm credința și să muncim bărbătește, avem să umblăm pe calea dreaptă a bătrânilor noștri cari niciodată n-au căutat binele propriu cu răul altora, ci numai pe bunul lor drept, dacă vom urma așa, va veni și înălțarea”.
24 aprilie - Are loc Congresul Partidului Național Român din Transilvania, unde se stabilește numele de Partidul Național. Noul program adoptat are printre prevederi concepția „porțile deschise” prin care se promova egalitatea de tratament acordată deopotrivă capitalului românesc și străin. O concepție care era în opoziție cu cea a PNL formulată de doctrina „prin noi înșine”. Politica „porților deschise” avea să devină doctrina celui de-al doilea mare partid al României interbelice, PNȚ.
26 aprilie - La inițiativa marelui savant Emil Racoviță, la Universitatea din Cluj se înființează primul institut de speologie din lume.
30 aprilie - În România a fost adoptată legea de organizare a Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, guvernul având în vedere crearea unor condiții pentru un „echilibru social” și pentru a încerca să asigure pacea socială din țară.