Fabrica Nokia deschisă în România a iscat un scandal european

▲ Preşedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schultz, a cerut Uniunii Europene să nu permită deschiderea în România a unei fabrici a companiei Nokia ▲ Nokia a anunţat deja închiderea unei fabrici la Bochum, Germania ▲ Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, a negat în aceeaşi zi folosirea de fonduri europene pentru delocalizarea unei fabrici a companiei Nokia din Germania în România ▲

Într-o intervenţie avută în plenul sesiunii Parlamentului European, dedicată prezentării priorităţilor preşedinţiei slovene a UE, Martin Schultz a atras atenţia asupra unei probleme de imagine a Uniunii în cazul deschiderii fabricii companiei Nokia în România, pe bani europeni. „Nokia încearcă să închidă o fabrică în Germania şi să deschidă o alta în România, cu sprijinul financiar al UE. Rog să se verifice acest lucru şi, dacă este adevărat, să nu se permită acest lucru“, a cerut Martin Schultz. Grupul finlandez Nokia, cel mai mare producător mondial de telefoane mobile, a anunţat marţi că intenţionează să-şi închidă uzina pe care o are la Bochum, nord-vestul Germaniei, până la mijlocul lui 2008, ceea ce ar conduce la concedierea a 2.300 de angajaţi. Nokia a mai anunţat că intenţionează să-şi mute producţia la alte uzine, în principal la cea din România, care ar urma să demareze activitatea în primul trimestru al acestui an. „Principalul motiv este faptul că uzina de la Bochum pur şi simplu nu este competitivă. Germania este o ţară scumpă, costurile de producţie şi cele salariale sunt mari, şi pe termen lung nu putem să continuăm activitatea la această uzină“, a declarat purtătoarea de cuvânt de la Nokia, Arja Suominen, precizând că procesul de selecţie a personalului a şi început în România. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, a negat în aceeaşi zi folosirea de fonduri europene pentru delocalizarea unei fabrici a companiei Nokia din Germania în România. Şeful executivului comunitar a atras atenţia europarlamentarilor, mai ales din Germania şi Franţa, să facă diferenţa între o delocalizare în cadrul UE şi una în afara UE. Comisia, a amintit Barroso, a propus un fond de adaptare la globalizare care funcţionează în cazuri în care anumite locuri de muncă pot fi afectate de delocalizări în afara UE, însă în cazul de faţă, este vorba de o localizare în interiorul UE şi ar fi inacceptabil ca în acest scop să se folosească fonduri europene, pentru că ar fi vorba de concurenţă neloială. El a admis, totuşi, că UE trebuie să se asigure întotdeauna că fondurile structurale nu sunt folosite pentru a finanţa o delocalizare a unei companii dintr-o ţară membră în alta. În acest context, Barroso a ţinut să evoce beneficiile aderării la UE, între care şi crearea de locuri de muncă pentru toate statele.