Familia ca angajament, responsabilitate şi asumare

Familia este o fiinţă vie, care se naşte între eu, tu şi copiii noştri, având forme, culori, şi gusturi diferite, atât de diferite precum suntem noi, cei care o aducem la viaţă. Dacă ar fi să te opreşti pentru o clipă şi să te întrebi: "Ce gust are familia mea acum?, Ce formă are ea?, Dar ce culoare are?", ce lucruri noi ai afla despre ea?

De foarte multe ori, familia are gustul durerii. În spatele uşilor închise, prinde viaţă familia ta, sau a mea, ducând în ea toată suferinţa pe care am acumulat-o unul pentru altul. În orice căsnicie apar momente de suferinţă, de lacrimi, toate pe fondul lipsei de cunoaştere a unor principii simple, dar eficiente, de a trăi împreună: eu, tu şi copiii noştri. Pentru a putea să creşti acea fiinţă minunată, numită Familia Ta, ai nevoie să jertfeşti din timpul tău, din gândurile tale, din sentimentele tale şi să le oferi pe altarul căsniciei voastre. Roadele apar în timp, iar gustul lor e acela al unei dulci poveşti de iubire. Ai nevoie doar de curajul de a te pune tu însuţi/însăţi la încercare. În rest, e doar poveste! Bucură-te de lucrurile pe care le puteţi face împreună Iată lucrurile şi atitudinile pe care ar trebui să punem accentul atât în perioada de prietenie, cât şi după ce ne căsătorim: Dezvoltarea compatibilităţii. Caută şi promovează lucrurile care aduc împlinire şi satisfacţie pentru amândoi. Nu te împotmoli din cauza diferenţelor dintre voi, ci bucură-te de lucrurile pe care le puteţi face împreună. Respectarea diferenţelor. Diferenţele dintre noi sunt pentru a ne completa, nu pentru a ne distruge unul pe celălalt. Putem avea păreri şi opinii diferite în ceea ce priveşte anumite fapte sau lucruri, dar aceasta nu înseamnă că doar părerea mea este bună. Trebuie să învăţ să respect şi părerea partenerului meu, chiar dacă nu sunt de acord cu ea. Aceasta va aduce, cu siguranţă, încredere în relaţia noastră. Rezolvarea conflictelor. Nu întotdeauna reuşim să acceptăm diferenţele dintre noi, de aceea îşi fac apariţia şi conflictele. Pentru a gestiona corect un conflict, trebuie să apelăm la dragoste. Orice problemă poate avea un "happy end" atunci când o rezolvăm într-un spirit de dragoste. Aceasta implică o discuţie cu "tonul jos" despre conflictul respectiv şi alegerea de a ne respecta reciproc până găsim o cale de mijloc. Comunicarea aşteptărilor.Avem aşteptări unul de la celălalt şi, pentru că nu ni le împlinim, sfârşim prin a fi dezamăgiţi. Una dintre cele mai des întâlnite aşteptări este aceea că vrem ca partenerul nostru să ştie de ce avem nevoie, fără a-i comunica aceasta. Doamnelor, nu v-aţi căsătorit cu un ghicitor, ci cu un om obişnuit, chiar dacă vedeţi ceva special în el. De aceea, trebuie să-i comunicaţi nevoile voastre. Domnilor, nu v-aţi căsătorit cu o femeie omniscientă, ci cu una care vă întreabă mereu: "La ce te gândeşti?". Dacă ne dorim succes în căsnicie sau în prietenie, trebuie să ne comunicăm într-un mod foarte clar aşteptările. Un semn de mulţumire va aduce multe beneficii căsniciei tale Înţelegerea reciprocă. Nu este suficient doar să ne comunicăm aşteptările, ci trebuie să ne şi facem înţeleşi. Multe cupluri trăiesc în dezamăgire deoarece nu ştiu să vorbească pe limba celuilalt. Învaţă modul în care cel de lângă tine percepe lucrurile şi transmite-i nevoile tale în acel mod. Cultivarea răbdării. De obicei, primii ani de căsnicie reprezintă o perioadă de formare, în care cei doi învaţă să se dea unul după celălalt. Această învăţare este dureroasă şi necesită multă răbdare. Dacă vrem să găsim calea spre fericire în căsnicia noastră, trebuie să acceptăm ritmul celui de lângă noi şi să dăm dovadă de răbdare. Multe cupluri se destramă deoarece nu au răbdare să treacă partea cu "la greu" şi să revină partea cu "la bine". Exprimarea mulţumirii. Învaţă să-ţi exprimi mulţumirea faţă de partenerul tău, atât printr-un limbaj adecvat, cât şi prin gesturi practice. Cumpărarea unui cadou, o plimbare în parc sau o cină romantică în semn de mulţumire va aduce multe beneficii căsniciei tale. Cred că fiecare dintre noi ne dorim o căsnicie de succes, dar aceasta, la fel ca toate lucrurile de valoare, necesită timp: în timp ne câştigăm încrederea unul în celălalt, în timp învăţăm cum să comunicăm mai bine, în timp învăţăm să ne acceptăm unul pe celălalt. Dacă momentan treci printr-o criză în căsnicia ta, nu te da bătut, ci încearcă să aplici aceste principii. Chiar funcţionează!!! Familia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur Ideea unei căsătorii de calitate nu este doar apanajul zilelor noastre. Sfinţii Părinţi căutau să transmită păstoriţilor îndrumări care să-i sprijine pe calea grea a căsniciei. Iată câteva sugestii pe care Sfântul Ioan Gură de Aur le oferea creştinilor secolelor IV-V. "Se poate zice de familie, la fel de drept ca de state, că pe cât le înalţă virtutea şi le face prospere, pe atâta le consumă viciul şi le duce la ruină. Sunt deci virtuţi proprii soţului, precum îi sunt vicii opuse de care trebuie să fugă el. Care sunt aceste vicii şi care sunt aceste virtuţi? Iubirea în căsătorie. Dacă iubirea premerge, cu atât mai mult trebuie să urmeze ea. Dacă ea pregăteşte unirea, cât trebuie să-i rămână suavitatea, forţa şi salvarea ei? Şi care va fi această iubire voită sub ochiul lui Dumnezeu şi epuizându-se în Dumnezeu Însuşi, izvor al iubirii mele, continuitatea ei şi rodirea ei? Credincioşia în căsătorie. Obligaţia credincioşiei reciproce în căsătorie şi, dimpotrivă, nedreptatea necredincioşiei se stabilesc pe planurile grave şi raţiunile cele mai hotărâtoare. Încrederea reciprocă în căsătorie. În căsătorie, unde evlavia adevărată, o virtute solidă sunt salvarea inevitabilă, încrederea reciprocă trebuie să înlăture pentru totdeauna orice bănuială injurioasă, orice invidie nestăpânită, orice pretenţie neliniştitoare, orice închidere injurioasă. După viciul care prin adulter ruinează un cămin al casei, nimic nu-l strică mai mult decât nedreapta neîncredere. Stăruinţa căminului familial. A-l părăsi înseamnă să înceapă ruina; a-i rămâne fidel înseamnă a-i continua unitatea. Gingăşia şi politeţea în căsătorie. Dacă apostolul zice, în general: "În cinste daţi-vă întâietate", cu cât mai mult această curtenie de limbaj, această gingăşie, aceste precauţii, aceste atenuări, aceste îngăduiri reciproce trebuie să fie regula raporturilor între soţi. (din Bogăţiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur)