Fără criterii rasiale la admiterea în universitățile americane
Universitățile americane vor fi nevoite să-și schimbe criteriile de admitere după ce Curtea Supremă a SUA, majoritar conservatoare, a pus capăt programelor de „discriminare pozitivă” care favorizau candidații din comunități etnice sau rasiale dezavantajate. Decizia Curții a fost salutată de republicani și criticată de preşedintele democrat Joe Biden.
Curtea Supremă, formată din nouă judecători, din care şase conservatori și trei liberali, a stabilit ca neconstituţionale procedurile de admitere în universităţi pe baza culorii pielii ori a originii etnice a candidaţilor, transmite AFP. Instanța a dat dreptate unui grup intitulat „Studenți pentru admitere echitabilă”, în procesele intentate Universității din Carolina de Nord (UNC), acuzată de discriminare față de candidații albi și americani de origine asiatică, și Universității Harvard, acuzată de părtinire față de americanii de origine asiatică, scrie Reuters.
Potrivit Harvard, aproximativ 40% din colegiile și universitățile americane iau în considerare rasa, la admitere, într-un mod sau altul. Harvard și UNC afirmă că folosesc rasa doar ca un factor într-o serie de evaluări individualizate pentru admitere - lucru permis de precedentele de la Curtea Supremă - și că limitarea luării rasei în considerare ar provoca o scădere semnificativă a înscrierilor de studenți din grupuri subreprezentate.
Criteriile rasiale şi etnice au fost introduse în procedurile de admitere de mai multe universităţi americane la sfârşitul anilor ‘60, pentru a corecta inegalităţile generate de trecutul segregaţionist al SUA şi pentru a creşte ponderea studenţilor de culoare, hispanici sau amerindieni. Aceste politici, aşa-numite de „discriminare pozitivă”, au fost mereu criticate de politicienii conservatori, care au avertizat că ele conduc la un „rasism în sens invers”.
În anul 1978, Curtea Supremă a interzis cotele de studenţi pe baza unor astfel de criterii, dar a autorizat în schimb universităţile să ia în calcul la admitere şi criteriile rasiale.
Magistraţii liberali din componența Curții au criticat hotărârea care modifică jurisprudenţa stabilită în 1978. Curtea „anulează decenii de jurisprudenţă şi de progrese imense”, a spus judecătoarea Sonia Sotomayor.
Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, a salutat decizia Curţii Supreme americane, apreciind că ea restabileşte egalitatea între studenţi.
În schimb, preşedintele Joe Biden a cerut universităţilor să nu renunţe la angajamentul pentru diversitate în selecţia studenţilor admişi şi să ia în calcul factori precum starea financiară sau situaţiile dificile ale candidaţilor.
În SUA, Curtea Supremă tranşează asupra a numeroase probleme ale societăţii. Membrii ei, numiţi pe viaţă, sunt aleşi de preşedinte şi confirmaţi de Senat. (C. Z.)