Harul sfinţitor a coborât peste biserica Schitului Horăicioara

▲ Biserica cu hramurile „Buna Vestire“ şi „Izvorul Tămăduirii“ a Schitului Horăicioara din judeţul Neamţ a fost sfinţită ieri ▲ Aproape 1.000 de credincioşi au venit special pentru acest eveniment ▲ Slujba de sfinţire a fost oficiată de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi ▲

Ora 7.30 dimineaţa, sus pe munte. Răcoare şi linişte. Totul este pregătit pentru primirea mitropolitului, a preoţilor mulţi care şi-au anunţat prezenţa, a credincioşilor care vin de departe. Norii par să anunţe ploi răzleţe, dar pelerinii nu se sperie şi înaintează lent prin pădure, urcând spre Schitul Horăicioara. Unii dintre ei au poposit peste noapte în vale, la Mănăstirea Horaiţa, de care aparţine şi Horăicioara, alţii au preferat să doarmă în corturi, lângă gospodăria schitului sau în camerele puse la dispoziţie de călugării de aici. Cei mai mulţi dintre pelerini vin din sate vecine sau din oraşe ca Suceava, Iaşi, Târgu Neamţ ş.a.

Maria Grigoraş a venit de la Zăneşti, de lângă Roznov pentru că „e foarte bine să participi la sfinţirea unei biserici. Pentru femei, care nu au voie, în mod obişnuit, să intre în Sfântul Altar, este cu atât mai deosebit, cu cât doar la sfinţirea unei biserici pot intra să se închine în faţa Sfintei Mese. Eu când aud că se sfinţesc biserici, merg, pentru că, v-am zis, este o binecuvântare rară pentru femei. Şi e bine, pentru suflet, pentru sănătate“. Mai mult decât atât, credincioasa de la Zăneşti iubeşte foarte mult aşezarea monahală înfiinţată pe vremea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare la 1 kilometru mai sus de Horaiţa. De aceea, caută să ajungă aici de mai multe ori pe an: „Venim aici des. Este un loc foarte liniştit şi frumos, e un loc în care îţi găseşti liniştea sufletească, cred eu. Şi prezenţa mea aici are nişte efecte. De câte ori vin la schit, parcă îmi merge mai bine. M-am apropiat de schitul acesta“, mai spune ea.

„Credincioşii sunt conţinutul viu al credinţei şi al acestei biserici“

Timpul trece şi oamenii se adună de prin toate locurile. Au venit şi copiii îmbrăcaţi în costume naţionale şi însoţiţi de primarul comunei Negreşti, Ion Iacob (Mănăstirea Horaiţa aparţine de comuna Crăcăoani, însă se află la graniţa acesteia cu Negreştiul) şi zeci de credincioşi se aliniază ţinând în mâini flori multe pentru a întâmpina ierarhul, care vine să sfinţească biserica schitului, proaspăt renovată şi înfrumuseţată.

Încep să bată clopotele. Înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, însoţit de arhim. Pavel Toderiţă, exarh pentru zona Neamţ, urcă în pelerinaj prin pădure până la poarta schitului, unde este întâmpinat de soborul de preoţi adunaţi aici cu multă vreme înainte. Oamenii se ostenesc să intre în faţă pentru a primi binecuvântare arhierească. Mulţi dintre ei nu au mai participat la un astfel de eveniment şi mai ales la un eveniment care urmează a se petrece într-un loc ales în general de cei care iubesc singurătatea.

Începe slujba de sfinţire. Nu toată lumea încape în biserică, însă toţi stau cuminţi şi ascultă. Alţii s-au urcat sus, pe coastă, pentru a avea o privelişte de ansamblu a ceea ce se petrece sub soarele care începe să ardă cu o intensitate neobişnuită. După ce se stropeşte biserica cu apă sfinţită şi cu Sfântul şi Marele Mir, IPS Mitropolit Daniel le explică credincioşilor semnificaţia acestui moment, după care, ieşind afară, stropeşte pe tot poporul cu apa peste care a coborât din ceruri Duhul Sfânt. „După slujba de sfinţire, toţi credincioşii şi credincioasele intră în sfântul altar, sărută Sfânta Masă, Sfânta Evanghelie şi apoi se roagă Mântuitorului Hristos să le dăruiască binecuvântarea sa şi să le sfinţească viaţa, aşa cum a sfinţit biserica aceasta, pentru că, de fapt, credincioşii sunt conţinutul viu al credinţei şi al acestei biserici. Rostul prezenţei Sfintei Treimi în Sfintele Taine şi în toate slujbele care se săvârşesc aici este sfinţirea şi mântuirea noastră, legătura noastră vie cu Dumnezeu, prin credinţă şi prin fapte bune“, le vorbeşte credincioşilor IPS Mitropolit Daniel.

„Luăm cu noi îmbrăcămintea sufletului cu lumina rugăciunii“

Începe Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Mitropolit Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi alcătuit din arhim. Pavel Toderiţă, pr. Dumitru Ailincăi, protopop de Piatra Neamţ şi mai mulţi stareţi de la mănăstirile nemţene. Aproape 1.000 de oameni se strâng în jurul podiumului special amenajat pentru săvârşirea Sfintei Liturghii, astfel încât să nu le scape nimic. Încep să mai coboare de prin munţi pelerini, care, încă de la primele ore ale zilei, au vizitat împrejurimile. Jandarmii de la Jandarmeria Târgu Neamţ sunt atenţi, astfel încât să se păstreze ordinea în timpul desfăşurării evenimentului.

S-a citit Sfânta Evanghelie. Înalt Prea Sfinţitul Daniel rosteşte cuvântul de învăţătură: „Evanghelia ne îndeamnă mai întâi să căutăm împărăţia lui Dumnezeu, mai întâi să căutăm mântuirea sufletului nostru prin punerea lui în legătură vie de credinţă şi iubire cu Dumnezeu nemuritor, Cel veşnic viu. Mulţi oameni se îmbolnăvesc din cauza stresului, din cauza prea multelor activităţi, din cauza prea multelor griji. Grijile pentru cele materiale, pentru cele trecătoare au devenit pentru foarte mulţi oameni o tiranie asupra sufletului, o sufocare a sufletului şi omul a rămas doar o fiinţă biologică interesată de lucruri care se adună în jurul lui, dar pe care nu le poate lua cu el dincolo de mormânt. Deci, Evanghelia pe care am auzit-o ne arată cum să stabilim priorităţile în viaţa noastră, ce are întâietate în viaţa noastră. Are întâietate hrana trupului sau cea a sufletului? Ce luăm cu noi din ceea ce am adunat? Luăm cu noi ce-am adunat în suflet, luăm cu noi îmbrăcămintea sufletului cu lumina rugăciunii, cu lumina pocăinţei şi a iertării păcatelor şi cu lumina faptelor bune“.

Spre casă, cu inima plină de har

Oamenii ascultă cu mare evlavie cuvintele ziditoare rostite de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Pelerinii umplu tot câmpul de trăire duhovnicească.

Dar iată că norii se adună pe cerul aproape de culmile munţilor şi, în scurt timp ploaia, e pe pământ. Mulţumiri se revarsă pentru darul lui Dumnezeu atât de aşteptat în vreme de caniculă şi secetă... Tot poporul mărturiseşte credinţa ortodoxă într-un glas, murmurând sincer „Crezul“... Tinerii seminarişti de la Seminarul „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ completează cu cântările lor frumuseţea Sfintei Litughii. Ploaia se înteţeşte. Se deschid umbrele, dar nimeni nu pleacă. Singurul adăpost sunt streşinile corpurilor de chilii şi a camerelor pentru pelerini...

După binecuvântare, IPS Mitropolit Daniel îi felicită pe cei doi monahi hirotoniţi în cadrul Sfintei Litughii, respectiv ieromonahul Dionisie Vasile, hirotonit pe seama Mănăstirii Pângăraţi, şi pe ierodiaconul Nifon Solomon, pe seama Mănăstirii Horaiţa. Ieromonahul Caliopie Pomohaci (fost egumen al schitului) şi ieromonahul Antim Gemănar (actualul egumen), care s-au ocupat în mod direct de lucrările efectuate în ultimii ani la Horăicioara, primesc din partea IPS Mitropolit Daniel diploma de onoare „Ştefan cel Mare şi Sfânt“. Protosinghelul Petroniu Marin, stareţul Mănăstirii Horaiţa, mulţumeşte lui Dumnezeu pentru toate darurile oferite, Înalt Prea Sfinţitului Daniel, pentru susţinere, şi credincioşilor, pentru dragostea lor, care dă strălucire Bisericii. De asemenea, ieromonahul Antim Gemănar mulţumeşte tuturor celor prezenţi, amintind lucrările care au fost efectuate în ultimii ani la biserica schitului pe care-l administrează.

Gazdele au pregătit pachete cu mâncare pentru toţi pelerinii. Însă, mai întâi, fiecare caută să treacă prin Sfântul Altar pentru a-L ruga pe Hristos să-i sfinţească viaţa. Coboară apoi drumul abrupt din pădure, plecând spre casă cu inima plină de har sfinţitor. „Am mai participat la astfel de evenimente, dar de fiecare dată mă simt alfel. Adică e o trăire extraordinară, mai ales în această atmosferă, în mijlocul munţilor, când atâta lume se află aici pentru a întări legătura cu Dumnezeu“, mărturiseşte Elena Muste din Constanţa, care în aceste zile se află într-un pelerinaj la mănăstirile moldave.