Hramul ctitoriei lui Matei Basarab din Codrii Vlăsiei

Un articol de: Radu Mihai Sâmbeteanu - 22 Iunie 2026

În anul în care se împlinesc două decenii de la proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești, Mănăstirea Căldărușani din județul Ilfov și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual, astăzi, 22 iunie, printr-un program liturgic deosebit. Cu acest prilej, la Altarul de vară al așezământului monahal a fost oficiată Sfânta Liturghie de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un numeros sobor de clerici.

În contextul sărbătoririi celor 20 de ani de la proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, săvârșită la Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie a reunit numeroși slujitori ai Bisericii, alături de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. Din sobor au făcut parte părintele ierom. Benedict Chiș, egumenul Mănăstirii Căldărușani; pr. Cristian Burcea, protopop al Protoieriei Ilfov Nord; arhid. Andrei Duță, precum și alți preoți și diaconi. La sărbătoare au participat oficialități locale și numeroși credin­cioși veniți din diferite zone ale țării. Pelerinii au avut bucuria de a se închina la cinstitele moaște ale sfântului ocrotitor, așezate spre închinare în apropierea Altarului de vară.

În cuvântul de învățătură adresat credin­cioșilor, ierarhul a evocat câteva dintre trăsăturile definitorii ale personalității Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul: „Mai întâi de toate, trebuie amintită dragostea sa profundă față de cuvintele Sfintei Scripturi și ale Sfinților Părinți. Încă din anii copilăriei, prin atașamentul său față de carte, față de limba greacă și cea latină, dar și față de limba sa maternă, a arătat dorința de a cunoaște adevăruri profunde, dincolo de ceea ce era la îndemâna tinerilor din vremea aceea. La cea mai cunoscută școală din Bu­curești, unde se studiau, între altele, limbile greacă și latină, tânărul Gheorghe, numele de botez al viitorului Sfânt Ierarh Grigorie Dascălul, s-a apropiat de doi monahi veniți de la Mănăstirea Neamț. Această întâlnire avea să-i schimbe cursul vieții. Dorința de a aprofunda Sfânta Scriptură și scrierile patristice, precum și preocuparea pentru tălmăcirea cărților de învățătură din alte limbi spre folosul credincioșilor l-au apropiat de monahii formați în duhul paisian. Sfântul Paisie de la Neamț, întors nu cu mult timp înainte din Sfântul Munte Athos, trimitea în fiecare an câțiva călugări la această vestită școală a cetății Bucureștilor pentru a dobândi o pregătire temeinică. În mijlocul acestora s-a aflat și tânărul Gheorghe, care a legat cu ei o profundă prietenie duhovnicească. Această legătură, mai puternică decât orice rudenie trupească, după cum avea să mărturisească el însuși mai târziu, l-a determinat să-și îndrepte pașii către Mănăstirea Neamț, condusă atunci de vestitul stareț, Cuviosul Paisie, care se afla în ultimii ani ai rodnicei sale lucrări duhovnicești și ai stăreției sale, înainte de mutarea sa la cele veșnice, în anul 1794”.

Totodată, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat și legătura Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul cu Sfântul Munte Athos, amintind că acesta s-a numărat printre monahii români care au cunoscut experiența vieții athonite: „Putem aminti, în contextul sărbătorii Sfinților Athoniți, prăznuită pentru prima dată în Biserica Ortodoxă Română prin instituirea unei duminici speciale dedicate tuturor sfinților care au strălucit în Sfântul Munte, faptul că Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul s-a numărat printre monahii români care au avut binecuvântarea de a viețui pentru o vreme în Athos. Împreună cu prietenul său duhovnicesc, Gherontie, și cu monahul Dorotei, el a călătorit în Sfântul Munte, deși nu cunoaștem cu exactitate durata șederii sale acolo. Potrivit tradiției athonite, a locuit într-o chilie aflată în apropierea Mănăstirii Vatoped, loc în care s-au nevoit de-a lungul timpului și alți monahi români. O experiență asemănătoare a avut și Sfântul Calinic de la Cernica, alături de mulți alți români care, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, s-au aflat printre nevoitorii Sfântului Munte Athos”.

Părintele ieromonah Benedict Chiș a eviden­țiat, la rândul său, bucuria duhovnicească a acestei zile de sărbătoare și a adresat mulțumiri tuturor celor prezenți: „Astăzi, în chip minunat, poienile istorice ale Vlăsiei și zidurile încărcate de veacuri ale Sfintei Mănăstiri Căldărușani s-au umplut de lumină și de har. Prăznuirea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești, cel care a iubit atât de mult acest așezământ și ale cărui sfinte moaște ne ocrotesc, ne-a adunat pe toți într-o singură inimă și într-un singur cuget liturgic. Recunoștința noastră cea mai profundă se îndreaptă către Preasfinția Voastră. Vă mulțumim pentru dragostea părintească de a fi astăzi în mijlocul nostru și pentru binecuvântarea pe care ne-ați adus-o din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. [...] Adresez, de asemenea, un cuvânt de aleasă prețuire tuturor pelerinilor veniți de aproape și de departe, care au lăsat deoparte grijile cotidiene pentru a ajunge la Căldărușani și pentru a cere mijlocirea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul”.

În semn de apreciere și dragoste frățească, părintele ieromonah Benedict Chiș i-a oferit ierarhului o icoană cu chipul Sfântului Mitropolit Grigorie Dascălul și un frumos aranjament floral.

La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșit un parastas pentru ctitorii, viețuitorii și ostenitorii Mănăstirii Căldărușani. Ctitorie a voievodului Matei Basarab, aşezământul monahal îi mai are ocrotitori spirituali pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, pe Sfânta Mare Muceniţă Varvara și pe Toţi Sfinţii, pomeniţi în prima duminică după Rusalii.