„În ’46, când se spune că a fost cea mai mare secetă, tot era mai bine“

▲ Seceta din această vară a făcut ravagii în localitatea Mogoşeşti, judeţul Iaşi, localitate considerată de autorităţi drept cea mai afectată de lipsa apei ▲ Mai bine de jumătate din fântânile din localitate au secat ▲ Pentru a umple o găleată, oamenii scot apă cu ţârâita ▲ Preţul animalelor a scăzut foarte mult, o vacă cu viţel ajungând să fie vândută cu câteva milioane de lei ▲ Pentru a face provizii de apă, localnicii merg noaptea la fântâni, pentru că atunci este mai limpede apa ▲ Peste 3.000 de fântâni din judeţul Iaşi au rămas fără apă, iar 60 de cursuri de apă au secat parţial, pe o lungime de 270 de kilometri ▲

Au o mie de fântâni în sat, însă aproape 600 sunt secate în totalitate, iar 400 dintre ele mai au foarte puţină apă. Pentru a umple o găleată de 10 litri de apă, trebuie să scoţi câte puţină, chiar şi de şapte ori, pentru a nu o tulbura pe cea din fântână.

Oamenii au ajuns să meargă după miezul nopţii pentru a-şi face rezerve de apă, pentru că atunci şansele sunt mai mari să găseşti apa limpede în fântână. Asta este situaţia în localitatea Mogoşeşti, o localitate aflată la aproximativ 20 de kilometri de Iaşi, considerată de specialişti drept una dintre cele mai afectate de secetă din judeţ.

Cele câteva zile de ploaie nu au schimbat datele problemei. Recoltele sunt afectate aproape în totalitate şi speranţele năruite. Chiar dacă pe feţele unora dintre localnici s-au mai înseninat când au început ploile, săptămâna trecută, totuşi, cei mai mulţi au rămas sceptici.

„Oricât ar ploua de acum înainte, oricum nu mai ai ce face. Porumbul e mic şi uscat şi nu cred că se mai face ceva. Poate să plouă normal de acum şi până la toamnă, că degeaba plouă“, a spus Constantin Ianoş.

La vârsta pe care o are, 85 de ani, a prins mulţi ani secetoşi, însă, moş Ianoş spune că un an ca acesta nu a mai văzut. „Pentru vite, trebuie să aduc apă de la 7 kilometri, că de aici nu am de unde. Fântâna din apropiere mai are apă doar pentru noi. Acum a trebuit să scot de şapte ori câte puţină apă, ca să nu se tulbure prea tare. Şi după cum se vede, tot e tulbure“, a adăugat bătrânul.

Ploi rare şi anemice

Deşi în Iaşi a fost ploaie torenţială săptămâna trecută, nu acelaşi lucru s-a întâmplat la ţară.

Cantitatea de apă care a căzut pe terenurile agricole a fost apreciată de specialişti undeva la cinci litri pe metrul pătrat, comparativ cu un deficit de aproximativ 300 de litri pe metrul pătrat. Ceea ce însemnă că efectul ultimei ploi a fost aproape zero. De altfel, localnicii s-au obişnuit deja cu ideea, după ce din primăvară şi până în prezent au fost doar câteva bure de ploaie, care doar au stropit culturile.

Apă cărată cu căruţele

Pentru că sunt foarte puţine fântânile care mai au apă, oamenii sunt nevoiţi să aducă apa de la distanţe foarte mari, cu căruţele.

„Ce să ne facem, asta-i situaţia. Trebuie să mergem să aducem apă măcar pentru animale. Că pentru udat nu prea avem cum. E şi departe, şi e nevoie şi de multă apă. Cine are fântână în curte, mai udă, dar cei care nu mai au apă, nu au ce face. Oricum, e bine că avem căruţă şi putem aduce apă măcar pentru animale“, a spus Ion Dobre.

Culturi compromise aproape în totalitate

Culturile de grâu şi porumb sunt compromise aproape în totalitate, iar mulţi săteni spun că în toamnă nu vor mai avea ce recolta.

„De pe o jumătate de hectar de grâu nu am ce recolta, iar la porumb este aceeaşi situaţie. Abia dacă am ce să dau de mâncare la animale. De ce să mai dau două milioane pe treieratul grâului? Degeaba îi mai dau. Mai bine din banii aceştia cumpăr făină“, afirma Nicoleta Căruntu.

Mai mult, şi viţa de vie are de suferit de pe urma secetei. „În toamna asta nici struguri nu vor fi, abia dacă vor avea copiii ce să mănânce“, a mai spus femeia. Singurele culturi care mai rezistă sunt cele de ardei şi roşii. „Mai udăm noi în fiecare seară. De asta mai aveam câteva roşii şi ardei, însă şi aceste legume abia reuşim să le întreţinem“, a adăugat Maria Căruntu. Cât despre culturile de fasole sau de mazăre, acestea sunt total compromise.

Animale vândute la preţuri de nimic

Cum un necaz nu vine niciodată singur, seceta nu a afectat doar culturile agricole ori animalele, care nu mai au ce mânca. Preţurile la animale au scăzut într-atât încât o vacă a ajuns să coste cât un porc în primăvară.

O vacă a ajuns să fie vândută cu trei milioane de lei, însă nici aşa nu sunt cumpărători. „Preţurile au ajuns de tot râsul. Un porc îl cumperi acuma cu câteva sute de mii de lei. E mai ieftin să cumperi porcul direct din târg şi să îl sacrifici apoi, decât să mergi să cumperi carne de la magazin. Mai ales, dacă vrei să mergi la un grătar, mai bine cumperi direct un porc şi îl prepari, pentru că, pe lângă că e mai ieftin, ai şi siguranţa că mănânci carne proaspătă“, a spus primarul comunei Mogoşeşti, Ştefan Maftei.

Tot primarul a dat exemplu chiar un angajat din primărie, care a dat vaca pădurarului din comună, pentru că acesta are unde să le pască. Decât să o ţină acasă şi să slăbească din cauza foamei, mai bine o dă cuiva care să aibă grijă de ea.

„E jale cu preţul la animale. S-a ajuns ca oamenii să fie bucuroşi să vândă animalele cu oricât, numai să ia nişte bani. Dar chiar şi aşa, nu se găsesc cumpărători. Nici abatoarele nu primesc animale acum. Problema o să fie la toamnă, când oamenii vor vedea că nu au nutreţ să le întreţină pe iarnă. Atunci o să scadă şi mai mult preţul la animale“, a mai spus primarul din Mogoşeşti.

Singura comună care a solicitat sprijinul pompierilor

Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi şi ai Prefecturii judeţului, comuna Mogoşeşti este una din localităţile cel mai grav afectate de secetă.

„Comuna Mogoşeşti a fost singura localitate din judeţ care a solicitat ajutorul pompierilor pentru aducerea cisternelor cu apă pentru animale. Este foarte grav, pentru că s-a ajuns să nu aibă oamenii apă să dea la animale“, a declarat Emanoil Arhip, purtătorul de cuvânt al Prefecturii ieşene. Tocmai pentru a avea oamenii de unde să dea apă la animale, primăria a amenajat bazine speciale, unde a fost depozitată apa, iar de acolo este cărată cu căruţele de către localnici. „Am amenajat câteva gropi, unde să fie depozitată apa adusă, iar de acolo să o ia oamenii. Am făcut apel să nu o folosească pentru udat, pentru că foarte mulţi nu au ce da la animale şi nu e normal ca unii să o folosească pentru udat, în timp ce alţii nu au cu ce să adape animalele“, a mai spus primarul Maftei.

Numeroase construcţii pentru care e nevoie de apă

O altă latură a problemei, este că în localitate se construieşte foarte mult în această perioadă, iar acest lucru necesită foarte multă apă. „Oamenii de la noi din comună construiesc foarte mult şi le trebuie apă. De aceea, le-am spus că apa trebuie să fie raţionalizată: mai întâi pentru băut şi animale şi mai apoi pentru udat şi alte treburi gospodăreşti. Aproximativ o lună mai facem faţă cu apa din fântâni, însă pe urmă nu se ştie. Problema este că mulţi nu înţeleg că este o problemă mare, şi continuă să folosească pentru mortar apa din fântâni“, a adăugat primarul.

Secetă mai mare decât în 1946

Bătrânii satului povestesc că au mai avut parte până acum de ani secetoşi, dar nu în aşa hal. În anii 1946-1947, ani de referinţă în ceea ce priveşte seceta, nu a fost chiar aşa de grav ca acum, încât să sece jumătate din fântâni.

Pe când acum, jumătate nu mai au apă deloc, iar la restul, nivelul apei este foarte scăzut. „Am mai văzut ani secetoşi, dar ca acuma, nu am mai văzut. Chiar şi în â46, când se spune că a fost cea mai mare secetă, tot era parcă un pic mai bine. Nu a plouat, dar nici fântânile nu au secat ca acuma. Atunci nu aveau ce mânca animalele, nu s-a făcut nici o cultură, dar apă de băut era, fără probleme“, spune Ioan Ţapu, unul dintre localnicii din Mogoşeşti.

Fructe puţine

Seceta nu a afectat numai culturile agricole ori păşunile de pe câmpuri. După câteva luni de secetă, puţini mai sunt copacii care au câteva fructe pe ei, cele mai multe uscându-se şi căzând cu mult înainte de maturizare. Localnicii şi-au pierdut deja speranţa că vor mai avea anul acesta gem ori dulceaţă, deoarece din copaci au mai rămas doar frunzele goale, fără fructe. Arareori mai poate fi văzută câte o prună ori un măr prin pomii din sat, în timp ce pe pământ sunt covoare de fructe căzute.

Fântâni mai adânci

Principalul motiv pentru care fântânile au secat atât de rapid, este faptul că multe sunt fântâni de suprafaţă, nu suficient de adânci cât ar trebui de fapt. Problema este că în sat există un strat de piatră, iar după ce oamenii au ajuns la el, nu sapă mai departe, pentru că este foarte greu.

Se mulţumesc cu puţina apă găsită până la strat, fără să încerce să ajungă la pânza freatică de la mai mare adâncime. „Este mai greu să sapi fântâni aici, pentru că nu se poate străbate atât de uşor stratul de piatră. Cine a făcut fântâna mai adâncă şi a săpat şi prin piatră, nu are acum probleme cu apa. Dar ceilalţi, chiar dacă au fântâni adânci, totuşi nu sunt suficient de bine alimentate de izvoare“, a declarat primarul comunei Mogoşeşti.

De aceea, cei care mai construiesc fântâni sunt sfătuiţi să sape mai mult, până trec de stratul de piatră, chiar dacă au dat de apă înainte de acesta. Şansele sunt mult mai mari ca acea fântână să nu fie afectată de secetă.

Acte de sabotaj

Deşi secetă este tot satul, totuşi, unele fântâni nu au fost foarte afectate şi au apă, ceea ce a stârnit invidia unora dintre vecini. Aşa s-a întâmplat cu fântâna preotului din sat, Petru Marciuc. Întrucât a spus vecinilor să nu mai folosească apa pentru udatul grădinii, aceştia au decis să îi dea o lecţie, astfel că i-au turnat motorină în fântână.

„Erau oameni care veneau şi luau apă pentru udatul grădinii, şi le-am spus că nu e bine. Să folosim apa doar pentru consumul propriu, ca să ne ajungă. Pentru udat să ia din altă parte. Aşa că zilele trecute m-am trezit cu motorină în fântână. Acum nu mai poate fi folosită apa, până ce o vom curăţa. Ăştia-s oamenii noştri. Nu vor să înţeleagă“, s-a plâns preotul Petru Marciuc.

Planuri de viitor

Potrivit primarului din Mogoşeşti, există un proiect de racordare a satelor din comună la un sistem centralizat de furnizare a apei, însă, va mai dura până ce vor începe lucrările. „Avem un proiect, să racordăm comuna la apă curentă şi să facem şi canalizare, dar deocamdată nu ştim când va fi folosit efectiv. Plus, că există riscul ca unii oameni să nu vrea să se racordeze la sistem, pentru că preferă apa din fântânile lor“, a spus primarul Maftei.

Peste trei mii de fântâni din judeţul Iaşi au secat

Temperaturile excesive şi lipsa precipitaţiilor au dus la secarea a peste 3.700 de fântâni în judeţul Iaşi. Zilnic, tot mai mulţi primari din mediul rural anunţă că fântânile nu mai au apă. Astfel, din cele 32.402 fântâni existente în judeţ, 3.790 au secat total, iar alte 15.685 în proporţie de 40-60%. Seceta a dus nu numai la secarea fântânilor, ci şi a râurilor şi a pârâurilor. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Iaşi, până în prezent au secat parţial 39 de cursuri de apă, pe lungimi de până la 25 de kilometri. Alte 36 de cursuri de apă au secat complet, pe o lungime totală de peste 550 de kilometri. Râul Nicolina, care traversează Iaşul, a secat în proporţie de 60%, astfel că peste 12 din cei 20 de kilometri ai râului au secat. Tot din cauza temperaturilor ridicate şi a lipsei precipitaţiilor, păşunile de pe islazurile a 30 de sate s-au uscat, iar ţăranii au început să îşi sacrifice vitele şi păsările de teamă ca acestea să nu moară de foame sau de sete. Cea mai dificilă situaţie este în comuna Dagâţa, unde păşunile sunt afectate de seceta în totalitate, iar fâneţele sunt distruse în proporţie de 70%. De asemenea, seceta a distrus în totalitate 19.143 de hectare de culturi de primăvară şi 10.460 de hectare sunt compromise în proporţie de 50%. Mai mult, din peste 19.000 de hectare de culturi de toamnă asigurate, aproximativ 8.600 de hectare sunt distruse în totalitate.

Situaţia în ţară

Seceta care de la începutul anului a afectat cea mai mare parte a teritoriului României îşi face simţite efectele în recolta de cereale păioase şi mai ales în producţia de grâu.

Guvernul a declarat zone calamitate în 33 de judeţe ale ţării şi în Bucureşti şi a alocat fonduri de 500 de milioane de lei drept despăgubiri pentru culturile agricole afectate de secetă. Starea de calamitate a fost declarată pentru culturile de grâu, secară, orz, orzoaică şi rapiţă, însămânţate în toamna anului 2006 şi în primăvara anului 2007, care au fost afectate de secetă în proporţie de peste 30% şi care au fost cultivate pe terenuri neirigate.

Sumele maxime ce se acordă ca despăgubire pe unitatea de suprafaţă sunt de 600 lei la hectar pentru rapiţă, 700 lei la hectar pentru orz şi orzoaică şi 750 lei la hectar pentru grâu şi secară. Nivelul maxim al despăgubirii este de 70% din valoarea cheltuielilor şi se acordă numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie.

Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, le-a cerut direcţiilor agricole judeţene să transmită până la data de 15 iulie documentaţia în baza căreia urmează să se acorde despăgubirile pentru secetă, astfel ca plata despăgubirilor să se poată realiza până la data de 31 iulie. Potrivit ministrului Agriculturii, necesarul de grâu este de 3,5 milioane tone pentru o populaţie de 22 de milioane de români. România mai are pe stoc rezerve de grâu de aproximativ 1,6 milioane de tone. Specialiştii de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală apreciază că la nivel naţional grâul care va fi recoltat va acoperi consumul de panificaţie, dar nu şi necesarul pentru zootehnie. Ei estimează că preţul pâinii nu ar trebui să crească, deoarece vor veni plăţi compensatorii de la Uniunea Europeană pentru a interveni pe piaţa grâului.

Guvernul a declarat starea de calamitate naturală în 33 de judeţe din totalul de 41: Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Vrancea, Arad, Maramureş, Satu Mare, Timiş, Bihor, Alba, Cluj, Hunedoara, Mureş, Sălaj, Covasna, la care se adaugă şi municipiul Bucureşti.

▲ Fântâni ferecate cu lacăt

Întrucât peste jumătate din fântâni au secat, mulţi dintre localnici au început să ia găleţile de la fântâni înapoi în curte, de teama de a nu fi furate. Astfel, cele mai multe dintre fântâni, fiind fără găleţi, dau o senzaţie de pustietate, de o zonă în curs de deşertificare. Lanţurile care au mai rămas au fost ferecate cu lacăt, de teama de a nu fi furate de vreun „binevoitor“.

Cea mai puternică secetă din ultimii 50 de ani

Seceta care afectează România în acest an este cea mai puternică înregistrată în România, chiar mai accentuată decât în anii â46 -â47, a arătat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, în cadrul şedinţei extraordinare a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU), reunit la sediul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).

Potrivit unui comunicat al MMDD, Sandu a subliniat faptul că „pe termen lung, cantităţile de precipitaţii pot ajunge şi la 40 l/mp, dar numai punctual, pe suprafeţe mici, iar acest fenomen nu va ameliora seceta“.

Cu toate acestea, zona de nord şi centru a ţării nu va resimţi la aceeaşi intensitate acest fenomen. La rândul lor, reprezentanţii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) au informat că debitele cursurilor de ape sunt în mod evident în scădere. De asemenea, rezerva de umiditate din sol pentru lunile iulie şi august, în Câmpia Română, Moldova, Dobrogea şi Câmpia de Vest, va scădea dramatic.