Începerea școlii, o piatră de încercare la vreme de pandemie
De la începutul lunii august, la nivel mondial s-a vorbit tot mai mult despre necesitatea reluării vieții școlare obișnuite, chiar și în condiții de pandemie. Experiența din prima jumătate a anului, când școlile din circuitul public și privat au fost închise peste tot în lume, iar lecțiile s-au desfășurat în sistem on-line, a arătat că soluția învățământului de acest tip este ineficientă, generând carențe de înțelegere în rândul copiilor. Țări precum Franța sau Belgia s-au grăbit chiar din luna mai să redeschidă școlile, deși anul școlar anterior era pe sfârșite, tocmai pentru a nu periclita și mai mult rezultatele și randamentul școlar.
În ce privește anul școlar 2020-2021, Germania s-a numărat printre primele țări europene care au anunțat deschiderea școlilor. În zona Berlinului, anul școlar a început pe 7 august, iar la 14 zile distanță în școlile berlineze existau deja 41 de focare de coronavirus, dovadă că, deșii elevii au fost obligați să poarte măști pe holuri, în timpul pauzelor și la intrarea în clasă, nu însă și în bănci, în timpul orelor, infectările nu au putut fi prevenite. Potrivit platformei romania.europalibera.org, situații similare au fost înregistrate și în Israel, dar și în statul american Georgia.
Pe 1 septembrie s-au redeschis școlile și în Franța, iar printre măsurile stabilite de autorități cea mai importantă este aceea a purtatului măștii pe tot parcursul zilei școlare, de către toți profesorii și elevii din gimnaziu și liceu, accesul în școli fiind făcut pe coridoare cu sens unic.
Din 4 septembrie, și elevii britanici s-au întors la școală, premierul Boris Johnson catalogând acest demers drept o „datorie morală” a națiunii. În școlile din Marea Britanie masca nu este obligatorie, însă spălatul pe mâini este esențial, iar orele sunt dispuse după un program decalat.
Tot din 4 septembrie merg la ore și elevii spanioli, pentru care, potrivit Asociated Press, Guvernul a angajat încă 11.000 de profesori și a improvizat clase în curtea școlilor, adevărate „bule” în care elevii pot interacționa între ei, însă nu și cu cei din afară.
Și în țările nordice s-au reluat cursurile, la fel ca și în Japonia, China și în câteva state africane. Nu însă și în Filipine, care a amânat deschiderea anului școlar pentru data de 5 octombrie. De asemenea, conform Agerpres, redeschiderea şcolilor publice din oraşul New York, „cel mai vast sistem de educaţie din SUA”, a fost amânată până la 21 septembrie.
În România, noul an școlar a stat sub semnul incertitudinii
În societatea românească, revenirea copiilor în școli a creat un puternic sentiment de panică. Pe de o parte, atât părinții, cât și profesorii au fost și sunt îngrijorați de evoluția pandemiei, pe de altă parte, măsuri concrete dinspre guvernanți au întârziat nepermis de mult să apară. Astfel încât, nici măcar cu o lună înainte de începerea noului an școlar, la nivelul autorităților locale, dar și al unităților de învățământ nu se știa cu precizie ce măsuri vor fi adoptate, cum va trebui gestionată situația, ce protocoale și reguli vor trebui implementate. Această stare de incoerență la nivel decizional a alimentat și mai mult fricile la nivel social.
În 28 august, Consiliul Național al Elevilor, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au înaintat o scrisoare deschisă Guvernului României, solicitând măsuri ferme și acțiuni mai rapide, astfel încât să „nu transforme unitățile şi instituţiile de învăţământ în adevărate focare de multiplicare a infecţiilor cu COVID-19”. Semnatarii scrisorii atrăgeau atenția asupra faptului că încă nu se știa, la momentul respectiv, „cine asigură dezinfectanții, cine asigură măştile necesare protecţiei elevilor, studenţilor şi profesorilor, cine şi cu ce resurse achiziționează laptopuri/tablete și pentru ce categorii”.
Potrivit studiului „Back to School Post-COVID”, comandat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), publicat de site-ul specializat educatieprivata.ro, peste jumătate din părinții elevilor români (55%) și-au dorit revenirea la cursurile față în față, în vreme ce 31% din părinți au considerat mult mai sigură varianta cursurilor mixte, acasă și la școală. Sursa citată arăta că principala îngrijorare a părinților era legată de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă, dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală chiar dacă prezintă simptome de infectare cu noul coronavirus. „Dacă prelungim foarte mult învățarea virtuală, impactul asupra comportării lor psiho-sociale va fi important. Eu fac apel la părinți să se informeze. Școlile să încurajeze părinții să își trimită copiii la școală”, a explicat profesorul Alexandru Rafila pentru Digi24.
În acest climat confuz, MEC a publicat, la 1 septembrie, o serie de ghiduri privind organizarea și desfășurarea activităților în cadrul unităților de învățământ pentru anul școlar 2020-2021, în contextul epidemiei de COVID-19 (pentru nivelurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal, profesional și tehnic, special, vocațional). Potrivit unui comunicat al MEC, „recomandările incluse în cuprinsul acestor documente (...) au fost formulate în raport cu particularitățile de vârstă ale elevilor, cu obiectivele activității educaționale și elementele de curriculum specifice fiecărui nivel”.
Cum vor funcționa, de mâine, școlile
Într-o conferință de presă comună din 1 septembrie, ministrul educației și cercetării și cel al sănătății au subliniat câteva aspecte privitoare la modul în care au conceput planul de începere a anului școlar. Astfel, potrivit ministrului Monica Anisie, organizarea modulară (pentru disciplinele cu un număr mare de ore pe săptămână se organizează câte două, trei sau patru module pe semestru - n.r.) a orarului reduce riscul apropierii fizice, reduce eforturile elevilor, prin scăderea numărului de discipline și flexibilizează orarul, prin reducerea numărului de profesori cu care o clasă lucrează într-o săptămână și a numărului de clase cu care un profesor lucrează într-o săptămână. Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a explicat că măsurile cele mai importante de menținut în școli sunt distanțarea de un metru sau folosirea panourilor despărțitoare, realizarea corectă a circuitelor, diferențierea strictă a orelor de pauze, triajul diferențial și triajul epidemiologic. „Părintele care are un copil bolnav acasă îl va ţine acasă, va lua legătura cu medicul de familie, anunţând şcoala că acel copil este bolnav şi luând măsurile în consecinţă împreună cu medicul de familie, precizând dacă este un tratament care poate fi luat acasă sau dacă se înscrie într-o definiţie de caz şi trebuie evaluări suplimentare, precum şi o anchetă epidemiologică”, a explicat ministrul Tătaru, citat de Agerpres.
Concret, așa cum se arată pe site-ul educatiacontinua.edu.ro, pus de MEC la dispoziția tuturor actanților din învățământ, activitatea școlară se va desfășura după următoarele coordonate: pauzele dintre ore vor fi de cinci minute, numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute, notele vor fi trecute în agendele proprii ale profesorilor, orarul va fi structurat astfel încât, într-o perioadă, elevii să aibă câte două ore pe zi, în fiecare zi, la o disciplină, elevii din clase diferite nu intră în contact în pauze, clasele se înjumătățesc în orașele mari, școlile vor avea stocuri de măști, iar cursurile pot fi suspendate într-o școală la apariţia a trei cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID-19 în clase diferite, pe o perioadă de 14 zile. Decizia de reluare a activității va fi luată doar de direcțiile județene de sănătate publică.