Industria românească trebuia apărată de „invazia lohn-ului“

▲ Preşedintele filialei Timiş a Cartel Alfa, Ştefan Gogoşanu, a declarat că, împreună cu prefectul Ovidiu Drăgănescu, va întocmi o listă cu ceea ce a mai rămas în judeţ din brandurile autohtone, pentru a se încerca, pe cât posibil, revitalizarea produselor româneşti ▲ Potrivit liderului sindical local, puţinele întreprinderi care au rezistat privatizărilor „haotice şi interesate“ de după â89 nu mai funcţionează sub vechea denumire ▲ Din acest motiv, produsele acestora nu mai sunt recunoscute în străinătate ca mărci româneşti, ci străine ▲

Liderii sindicali din Timiş consideră că brandurile industriei autohtone predecembriste trebuiau protejate şi nu distruse, iar, în momentul de faţă, ar fi indicat ca „măcar relicvele acestora să fie apărate în faţa invaziei lohn-ului“. Preşedintele filialei Timiş a Cartel Alfa, Ştefan Gogoşanu, a declarat că, împreună cu prefectul Ovidiu Drăgănescu, a convenit să se întocmească o listă cu ceea ce a mai rămas în judeţ din brandurile autohtone şi să se încerce, pe cât posibil, revitalizarea produselor româneşti. 90% din producţia vechilor fabrici mergea la export Judeţul Timiş se putea mândri, înainte de decembrie 1989, cu fabrici de renume, ale căror produse erau exportate cu succes, nu doar pe piaţa CAER, ci în întreaga lume. Nume precum UMT, Electrotimiş, Electromotor, Dermatina, Kandia, Fructus sau Avicola aveau greutate pe pieţele de profil. De asemenea, industria uşoară, de ciorapi, produse din piele, marochinărie sau tricotaje încasa valută forte, prin fructificarea materiei prime autohtone până la faza de produs finit, producţia mergând în procent de peste 90% la export. Potrivit liderului sindical local, întreprinderile care au rezistat totuşi până în prezent nu au mai rămas sub vechea denumire, ceea ce face ca produsele finite să nu fie recunoscute în străinătate ca mărci româneşti, ci străine. 90% din industria postdecembristă este acum la fier vechi În opinia lui Ştefan Gogoşanu, privatizările „haotice şi interesate“, de după 1990, de la crearea FPS-ului, au pus „piatra de temelie a distrugerii industriei autohtone“, în favoarea investitorilor străini, care au cumpărat fabricile mai mult pentru terenuri şi pentru „a exporta“ valuta obţinută prin vânzarea produselor finite realizate în ţara noastră, în sistemul lohn. Liderul judeţean al Cartel Alfa susţine că sub 10% din industria predecembristă locală mai funcţionează, restul ajungând la fier vechi, în timp ce mii de angajaţi au devenit şomeri, s-au reprofilat, au plecat la muncă în străinătate ori, dacă au fost mai norocoşi, s-au pensionat. „Privatizarea s-a făcut în România de dragul privatizării, în interesul unor persoane şi al unor grupuri de persoane. Cei care au luat aceste fabrici au ştiut de la bun început ce vor, au ştiut cum să acţioneze, în timp ce românii nu au ştiut să negocieze, ce să ceară şi cum să procedeze“, susţine Ştefan Gogoşanu. Liderul sindical consideră că Executivul va trebui să sprijine ceea ce a mai rămas din industria autohtonă, inclusiv prin programe naţionale de dezvoltare, care să nu fie modificate la fiecare schimbare de Guvern.