Instanţele din România sunt blocate de protestul judecătorilor
Magistraţii acuză „lipsa totală de transparenţă decizională a puterii executive şi a preşedintelui României în ceea ce îi priveşte pe judecători, ai căror reprezentanţi nu au fost primiţi la consultări pe marginea proiectului Legii unitare a salarizării“
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au amânat luni procesele aflate pe rol, demarând astfel protestul faţă de prevederile proiectului Legii unice de salarizare a personalului din sectorul bugetar. Judecătorii de la secţiile civile şi contencios administrativ au amânat dosarele pentru luna octombrie sau noiembrie. Singurele dosare care vor fi luate în discuţie vor fi cele de la secţiile penale privind arestări şi alte măsuri preventive. Declanşarea protestelor a fost decisă joi de Adunarea Generală a Judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, magistraţii fiind nemulţumiţi de prevederile proiectului Legii unice de salarizare a personalului din sectorul bugetar şi subfinanţarea cronică a sistemului. Vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat într-o conferinţă de presă, că în instanţe se vor judeca numai procesele în materie penală privind măsuri preventive şi cele în materie civilă privind plasamentul minorilor, în timp ce toate celelalte dosare vor fi amânate. De asemenea, judecătorii de la Registrul Comerţului vor ţine doar o şedinţă pe lună, însă şi aici cauzele vor fi amânate. Laura Andrei a mai anunţat că toţi judecătorii vor refuza desemnarea în birourile electorale, măsură care va duce la boicotarea alegerilor prezidenţiale din toamnă. Practic, începând de luni, în instanţele din Bucureşti se desfăşoară doar acele activităţi obligatorii, impuse de lege. Într-o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi liderilor grupurilor parlamentare din cele două Camere, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România cere implicarea în soluţionarea conflictului, „având în vedere gravele evenimente din sistemul de justiţie şi lipsa totală de transparenţă decizională a puterii executive şi a preşedintelui României în ceea ce îi priveşte pe judecători, ai căror reprezentanţi nu au fost primiţi la consultări pe marginea proiectului de Lege unitară a salarizării“. Magistraţii cer 1% din PIB În cererea înaintată Parlamentului, UNJR prezintă şi o listă de revendicări, printre care se numără alocarea unui procent de 1% din PIB puterii judecătoreşti, fapt ce ar asigura, în opinia reprezentanţilor UNJR, „eliminarea tentaţiilor altor puteri constituite în stat de a subordona puterea judecătorească prin intermediul alocărilor bugetare“. Totodată, magistraţii cer trecerea bugetului puterii judecătoreşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „pentru a responsabiliza puterea judecătorească în utilizarea fondului bugetar alocat, dar şi pentru a întrerupe degringolada financiară actuală“ şi salarizarea unitară a puterii judecătoreşti, pe acelaşi nivel cu puterea legislativă şi cea executivă. Eliminarea sporului de 50%, principalul motiv de nemulţumire Magistraţii se declară nemulţumiţi de subfinanţarea sistemului judiciar şi, în mod special, de anularea încasării sporului de stres, în valoare de 50 la sută din salariu. Iniţial, instanţa supremă a decis că magistraţii pot benefica de acest spor. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat că nu s-au alocat bani, la ultima rectificare bugetară, pentru sumele restante destinate magistraţilor, deoarece s-a amânat acordarea acestor restanţe pentru 2010 şi 2011. „Recunoaştem obligaţia de a plăti aceste sume, dar am cerut amânarea la plată, din cauza lipsei efective a resurselor“, a precizat Gheorghe Pogea. Ministrul Finanţelor a făcut un apel la magistraţi să înţeleagă situaţia dificilă, din punct de vedere economic, prin care trece ţara noastră.