Înţelepciune biblică: Calea către Înviere

"Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu." (Ioan 6, 51)

În viaţa cotidiană ne gândim prea puţin la mărturisirea noastră referitoare la Învierea trupurilor. Uităm că acesta este scopul pentru care Dumnezeu a venit pe pământ, făcându-se om asemenea nouă, afară de păcat, pentru a ne arăta că Învierea este posibilă. E foarte uşor să acuzăm propriul trup şi înclinările acestuia de majoritatea păcatelor pe care le săvârşim, dar uităm cuvintele extraordinare ale Mântuitorului evidenţiate astăzi. Împărtăşirea cu Sfintele Taine ne oferă apropierea de Dumnezeu cea mai mare, în limite omeneşti. Prin primirea Împărtăşaniei devenim purtători ai lui Hristos, având posibilitatea vieţii veşnice. Şi totuşi murim… de ce oare? Dacă acest fapt este firesc după legea firii, învăţătura Bisericii revelată lumii de Mântuitorul Iisus Hristos are o conotaţie specială. Trupurile noastre, prin viaţa dusă, nu sunt în stare să-i ofere Domnului decât un loc în care El moare din nou. Devenim astfel "morminte" ale Domnului ce aşteaptă Învierea. Cu fiecare Împărtăşanie ne putem apropia de înţelesul tainic al acesteia, arvunindu-ne astfel viaţa veşnică. De aceea, viaţa creştinului trebuie să se orienteze în exersarea cât mai des cu putinţă a primirii Trupului şi Sângelui cel de viaţă dătător al Mântuitorului nostru.