Învăţământ cu frecvenţă redusă în loc de învăţământ la distanţă

La discuţiile între reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi sindicatele din învăţământ privind propunerile pentru legea învăţământului s-au făcut propuneri privind licenţa cu două probe, indiferent de tipul universităţii sau specializare. O altă propunere se referă la învăţământ la distanţă care ar trebui să existe doar la universităţile care au cursuri de zi acreditate.

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, a anunţat, luni, la sfârşitul discuţiilor cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, cu cei ai studenţilor şi rectorilor unor universităţi din România, desfăşurate în complexul studenţesc Tei, că forma de învăţământ superior la distanţă va fi organizată cu frecvenţă redusă. „Am constatat, pe o deficienţă care există la Universitatea «Spiru Haret», că forma aceasta de învăţământ la distanţă a fost înţeleasă într-o manieră total greşită“, a spus ministrul Educaţiei, conform Agerpres. Potrivit Ecaterinei Andronescu, „nu înseamnă că învăţământul la distanţă este lipsit de contactul cu învăţământul, cu şcoala“. „Există specializări care nu pot fi parcurse în întregime fără ca să existe competenţe şi care să fie acumulate din programele de laborator. Nu poţi fi absolvent de drept, specialist în criminalistică, fără să fi făcut o oră de laborator, sau să fii profesor de geografie sau de educaţie fizică ori de muzică“, a spus ministrul, conform Agerpres. Sindicatele au propus ca învăţământul la distanţă să fie obligatoriu cu frecvenţă redusă şi să poată exista doar la universităţile care au cursuri la zi acreditate, nu şi la cele autorizate provizoriu. Preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a spus că a propus ca universităţile „să arate că sunt bune la nucleul de zi mai întâi“, să fie acreditate, apoi să ceară acreditare pentru celelalte două forme, respectiv învăţământul cu frecvenţă redusă şi învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă, conform Mediafax. Aceste două forme de învăţământ vor avea un an în plus de studii faţă de programul cursurilor la zi, iar pe diploma de licenţă vor fi trecute universitatea, programul de studii şi forma de învăţământ absolvită, potrivit propunerilor. „Studenţii să nu aibă voie să facă doi ani într-unul la învăţământ cu frecvenţă redusă sau învăţământ la distanţă cu frecvenţă redusă, numai cei care urmează cursurile la zi şi au medii peste 9 să aibă această posibilitate“, a mai spus Hadăr. Examen de licenţă cu două probe Sindicatele din învăţământul superior au mai propus ca examenul de licenţă să aibă două probe clare, indiferent de tipul universităţii sau specializarea acesteia. Preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a spus că a propus ca la examenul de licenţă să fie două probe, conform Mediafax. Prima probă va consta într-o „evaluare sumativă“, cu noţiuni generale, eventual aceasta să fie probă scrisă, a spus Hadăr. Cea de-a doua probă este „clasica lucrare de licenţă“, cu prezentarea orală a acesteia de către student, a adăugat liderul „Alma Mater“. Potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei din 2007, examenul de absolvire şi examenul de licenţă/diploma constau din una-două probe, stabilite de senatul universitar, şi anume: evaluarea cunoştintelor fundamentale şi de specialitate; prezentarea şi susţinerea lucrării de absolvire, lucrării de licenţă sau proiectului de diplomă. Sindicaliştii au propus ca studentul din ciclul trei să se numească student-doctorand, nu doar doctorand ca până în prezent, pentru a putea beneficia de toate avantajele studenţilor. Hadăr a mai spus că s-a propus ca în viitor să fie făcute evaluări şi universităţile să se împartă în două - cele care organizează învăţământ şi cercetare, dintre cele cu rezultate mai bune, şi universităţi care organizează doar învăţământ. În opinia liderului „Alma Mater“, ARACIS poate contribui la o astfel de clasificare. „Orice universitate are în prezent scris în carta sa învăţământ şi cercetare, dar nu toate fac şi cercetare. Această clasificare trebuie să se impună. Aşa stau lucrurile şi în UE“, a explicat Hadăr, conform Mediafax. Cartă a autonomiei şcolare La discuţiile de săptămâna trecută şi de luni, sindicaliştii din învăţământul preuniversitar au convenit cu ministrul Andronescu să elaboreze o Cartă a autonomiei şcolare, la fel cum este Carta Universitară, care să cuprindă un regulament de organizare al elevilor, un statut al elevilor, al părinţilor şi un altul al profesorilor. Astfel, potrivit propunerilor, noua legislaţie din educaţie ar permite unităţilor de învăţământ o autonomie mai mare. Sindicatele au mai propus ca finanţarea de bază să vină la consiliile locale cu destinaţie clară pentru unitatea şcolară. Altă propunere se referă la examenul de bacalaureat care se va desfăşura în două etape, prima pe parcursul clasei a XII-a, în care vor fi evaluate competenţele, iar a doua, concursul propriu-zis de bacalaureat, care va avea doar trei probe scrise. Ministrul Educaţiei a mai convenit cu sindicatele să propună ca ciclul de învăţământ obligatoriu să cuprindă grupa pregătitoare, iar durata învăţământului primar, gimnazial şi liceal să fie de câte patru ani. Federaţiile din învăţământul preuniversitar mai vor să propună ca în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare să fie între 5 şi 11 membri, din care jumătate reprezentanţi ai cadrelor didactice, 25% părinţi şi 25% reprezentanţi ai administraţiei locale. S-a mai discutat şi despre un Consiliu profesoral care să aibă rol de decizie la nivelul unităţilor şcolare şi în care să fie personal didactic şi personal didactic auxiliar, conform Mediafax.