Istoricul monedei europene Euro

În 16 decembrie 1995, Consiliul European, întrunit la Madrid, a adoptat oficial „Euro” ca monedă unică europeană. Alegerea denumirii noii monede a fost un pas important în procesul de tranziţie la unitatea monetară, deoarece trebuia să contribuie la acceptarea acesteia de către public, potrivit publications.europa.eu. S-a urmărit ca denumirea monedei să fie aceeaşi în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, să fie cât mai simplă şi să facă trimitere la Europa. La 1 ianuarie 1999, Euro devenea monedă oficială în 11 state membre, dar era monedă virtuală, folosită în operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede. La 1 ianuarie 2002, Euro a fost introdus sub formă de bancnote şi monede în 12 ţări: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. Acestora li s-au adăugat, ulterior, încă 7 state: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia.
Monedele Euro au următoarele valori: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 cenţi, 50 cenţi, 1 euro şi 2 euro. Bancnotele au valorile: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 50 euro, 100 euro, 200 euro şi 500 euro.