Jumătate dintre profesori au între 40 și 54 de ani
În anul școlar 2025-2026, în învățământul preuniversitar din România își desfășurau activitatea aproximativ 219.900 de cadre didactice, iar jumătate dintre acestea aveau între 40 şi 54 de ani. În acelaşi timp, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) evidenţiază că, în corpul profesoral, tinerii au o pondere foarte mică, doar 31,9% aveau sub 40 de ani.
Populația școlară a cuprins 2.937.800 milioane de preşcolari și elevi în anul şcolar 2025-2026, iar activitatea educațională și de instruire a fost asigurată de 219.900 cadre didactice, din care femeile reprezentau 83,3% din total. Raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost, aşadar, de 14 copii și elevi la un cadru didactic, potrivit datelor publicate de INS. Aceleaşi date arată că peste jumătate dintre cadrele didactice aveau între 40 și 54 de ani: 19,7% se încadrau în categoria de vârstă 45-49 de ani, 15,4% între 40-44 de ani, respectiv 15,1% între 50-54 de ani. Alți 18% dintre profesori aveau cel puțin 55 de ani, în timp ce doar o treime din corpul didactic era format din profesori cu vârsta de până în 39 de ani.
Această structură pe vârste readuce în discuţie deficitul de profesori şi, totodată, dezinteresul tinerilor de a intra în sistem accentuat şi de ultimele măsuri luate de guvernanţi, precum creşterea normei didactice şi scăderea cuantumului plăţii cu ora. „În momentul de față, faptul că avem pensionari în sistem spune multe. Avem, de asemenea, peste 4.000 de profesori necalificați. Dacă se vor menține aceste tarife la plata cu ora, evident că vor renunța și pensionarii, iar învățământul va intra într-o criză profundă de profesori. Din informațiile pe care le avem, vom asista la pensionări masive. Oameni care mai puteau rămâne renunță”, a declarat recent președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, pentru tribunainvatamantului.ro. Printre disciplinele vulnerabile, Hăncescu enumeră matematica, fizica şi chimia, însă un deficit important există şi în învăţământul preşcolar.
Pe de altă parte, ministrul interimar al educaţiei, Mihai Dimian, a susținut, într-un interviu acordat ProTV, că deficitul de personal trebuie privit punctual, iar problemele pot fi rezolvate parţial şi prin chemarea la catedră a profesorilor pensionari, în regim de plată cu ora, „atunci când nu există alte cadre didactice disponibile”. Anul trecut, cel mai vârstnic profesor avea 89 de ani şi a predat disciplina Fizică în două școli din sectorul 4 al Capitalei. În acelaşi timp, ministrul Dimian a subliniat că „avem foarte multe nemulțumiri că tineri care își doresc să intre în sistem nu au un loc de muncă asigurat în acest sistem. Deci, în momentul în care vor fi anumite ieșiri la pensie, numărul de posturi scoase la concurs va fi mai mare”.
Fenomenul îmbătrânirii corpului profesoral nu este specific României, datele Eurostat arătând că, în 2024, 40,4% dintre profesorii din învățământul primar și secundar din Uniunea Europeană aveau cel puțin 50 de ani şi doar 8% aveau sub 30 de ani. De aceea, Comisia Europeană a atras atenţia asupra necesității înlocuirii generațiilor care se apropie de pensionare. (O.N.)