Legile Educaţiei vor fi asumate de Guvern

Data: 04 Septembrie 2009

În învăţământul obligatoriu de zece clase, evaluarea elevilor prin teste de tip internaţional şi alocarea a 7% din PIB pentru Educaţie, faţă de 6% cât are în prezent, reprezintă unele dintre principalele prevederi ale proiectului de lege privind educaţia naţională, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului. Noul act normativ are ca punct de plecare Pactul Naţional pentru Educaţie prevăzut în programul de guvernare şi Strategia „Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii“, elaborată de Comisia Miclea, a precizat ieri, după şedinţa de Guvern, premierul Emil Boc.

Potrivit premierului, principalele axe care au fost preluate vizează învăţământul preuniversitar şi educaţia permanentă: zece clase obligatorii, existând şi obligativitatea grupei pregătitoare; curriculum centrat pe opt competenţe-cheie agreate în Uniunea Europeană, care se estimează că vor schimba din temelii modul în care vor învăţa copiii. Un alt principiu din noul proiect de lege vizează finanţarea, statul urmând să susţină calitatea educaţiei, indiferent de tipul capital al furnizorului - public sau privat. Finanţarea învăţământului preuniversitar include trei componente: finanţarea de bază - în funcţie de costuri-standard per elev; finanţarea complementară - pentru investiţii şi cea suplimentară - pentru premierea şcolilor de performanţă. Alte prevederi vizează: constituirea bibliotecilor şcolare virtuale; evaluarea prin teste de tip internaţional; evaluarea după fiecare ciclu curricular - părintele va primi în permanenţă un raport cu privire la evoluţia educaţională a copilului; introducerea portofoliului de educaţie permanentă; competenţele consiliilor de administraţie ale şcolilor au fost concepute astfel încât să asigure eficienţa conducerii instituţiilor; constituirea consorţiilor şcolare pentru a facilita mobilitatea cadrelor didactice în sistemul de învăţământ şi a le proteja de impactul declinului demografic. Noul act normativ prevede alocarea a 7% din PIB pentru educaţia la toate nivelurile, dintre care 6% vor reveni învăţământului, iar 1% cercetării. Alte elemente de noutate vizează accentul pus pe educaţia timpurie: grupe pregătitoare; înfiinţarea de centre de resurse pentru părinţi în grădiniţe şi evaluarea formativă comprehensivă; stimularea educaţiei permanente; post public de televiziune şi de radio pentru educaţia permanentă; stabilirea bazei legale pentru programul „Şcoală după şcoală“. Legea îşi propune depolitizarea directorilor de şcoli, curriculum stabilit în proporţie de 20% la nivel local, prin decizia şcolii, 60% - curriculum naţional, iar 20% - opţional, adică elevii vor putea alege anumite materii dintr-o listă. În privinţa învăţământului superior, potrivit Legii educaţiei naţionale, instituţiile se vor bucura de autonomie universitară, prin împuternicirea Senatului de a stabili structura internă a acestora, înfiinţarea unui registrul matricial unic - o bază de date cu toţi studenţii, de la toate universităţile acreditate, a cărei menire este de a împiedica falsificarea diplomelor. Totodată, este prevăzută finanţarea multianuală pe cicluri de studii, constituirea codului naţional al calificărilor, a sistemului de împrumuturi pentru studenţi, încurajarea cercetării ştiinţifice universitare, definirea răspunderii publice a universităţilor şi penalizările asociate în cazul în care vor abuza de autonomie. Rectorii şi decanii nu vor putea deţine aceste funcţii mai mult de două mandate, iar profesorii universitari şi profesorii coordonatori de doctorate vor putea să-şi continue activitatea cel mult până la vârsta de 70 de ani, cu condiţia să aibă aprobarea anuală a Senatului instituţiei. Actul normativ se va intitula Legea privind educaţia naţională pentru a reflecta contribuţia conjugată a Comisiilor Andronescu şi Miclea, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, conform Agerpres. Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ nu sunt de acord cu asumarea răspunderii Guvernului asupra Legilor Educaţiei, susţinând că ar fi fost necesară o dezbatere publică mai îndelungată, care să fie urmată şi de o discuţie în Parlament. Sindicaliştii consideră că actualul pachet de Legi ale Educaţiei, în varianta asumată de Executiv, va suferi modificări. „Îmi este greu să fiu de acord cu pachetul de legi pentru care Guvernul vrea să-şi asume răspunderea. Acesta este un colaj şi reprezintă două puncte de vedere privind reforma. Este greu să faci un astfel de colaj. Acest cod va suferi modificări“ a spus preşedintele Federaţiei „Spiru Haret“, Gheorghe Isvoranu. În opinia secretarului general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Liviu Pop, asumarea răspunderii Guvernului asupra Legilor Educaţiei reprezintă „un exerciţiu de imagine, de dragul de a face un pachet de legi care să corespundă cu propunerile Comisiei Miclea“, al premierului Emil Boc. „Acest pachet de legi avea nevoie de dezbatere. Amândouă variantele erau perfectibile, dar Codul Educaţiei era mai complet decât soluţiile Miclea. Asumarea răspunderii va duce la completări“, a susţinut reprezentantul FSLI, adăugând că modificările vor fi operate în textul legii prin repetate ordonanţe ale Executivului.