Lumea pe scurt

Data: 03 Martie 2008

Americanii nu pleacă din Kosovo

Trupele SUA din cadrul NATO vor rămâne în Kosovo până când forţele de securitate locale îşi vor putea face datoria, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Tom Casey, citat joi de Tanjug. Casey a precizat că acest lucru înseamnă că NATO va rămâne în Kosovo cât timp va fi necesar. Întrebat de ce, dacă trupele SUA fac parte din forţele NATO din Kosovo, Washingtonul a „ocupat abuziv 400 de hectare pentru a construi baza Bondsteel“, Tom Casey a răspuns că scopul acestei baze nu este decât de a sprijini misiunea NATO din Kosovo. „Acesta va fi scopul bazei până când va fi desfiinţată şi demolată, după ce forţele SUA şi ale NATO vor pleca din Kosovo“, a menţionat oficialul american. Comisia Europeană cere, din nou, eliberarea lui Ingrid Betancourt Comisarul european pentru relaţii externe şi politica europeană de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner a cerut eliberarea „imediată“ a celorlalţi ostatici ai FARC, între care şi Ingrid Betancourt, informează agenţia spaniolă de presă EFE. Benita Ferrero-Waldner şi-a exprimat într-un comunicat „deplinul sprijin şi solidaritatea“ cu guvernul columbian în încercarea sa de a ajunge la o soluţie „negociată, paşnică şi de durată“ pentru conflictul cu Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC). La rândul său, înaltul reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate comună, Javier Solana, şi-a exprimat „marea satisfacţie“ faţă de eliberarea ostaticilor Gloria Polanco de Lozada, Orlando Beltran Cuellar, Luis Eladio Perez şi Jorge Eduardo Gechem Turbay. Fiica lui Ingrid Betancourt, Melanie Delloye, s-a declarat joi „extrem de îngrijorată“ pentru starea de sănătate a mamei sale, după declaraţiile făcute de un ostatic recent eliberat. Ingrid Betancourt a candidat la alegerile prezidenţiale columbiene şi este reţinută de şase ani de gherilele marxiste. Tratatul de reformă a UE va trece prin Parlamentul polonez În cadrul unei sesiuni desfăşurate în cursul dimineţii, 357 de deputaţi ai Seimului, camera inferioară a parlamentului, dintr-un total de 460 s-au pronunţat în favoarea trecerii prin parlament a Tratatului european de la Lisabona. Parlamentul mai trebuie să aprobe şi o rezoluţie care să permită preşedintelui polonez, Lech Kaczynski, să semneze Tratatul de la Lisabona, acest vot putând avea loc săptămâna viitoare. Conform legislaţiei poloneze, ratificarea Tratatului european de la Lisabona de către Polonia are nevoie de votul majorităţii a două treimi dintre cei 460 de deputaţi. În prezent, tratatul a fost ratificat pe cale parlamentară de Franţa, Ungaria, Slovenia, România şi Malta. În Slovacia, votul a fost amânat din cauza neînţelegerilor existente între partidele politice. Singura ţară membră a UE care a anunţat că va organiza un referendum pe marginea textului Tratatului european este Irlanda, unde această procedură este obligatorie. Scrutinul ar putea avea loc în luna mai.