Magneziul furnizat zilnic susţine sănătatea organismului
Asigurarea unei cantităţi suficiente de magneziu pe zi constituie un real beneficiu pentru sănătate, având în vedere că acest mineral este necesar în mai mult de 300 de reacţii biochimice din organism. El este responsabil pentru funcţionarea corectă a intestinului şi a contracţiei muşchilor inimii. Totodată, este responsabil de relaxarea vaselor de sânge, reglarea nivelului zahărului din sânge, formarea corectă a oaselor şi dinţilor, crearea de anticorpi şi reducerea riscului de cancer.
Magneziul este al patrulea mineral, cel mai abundent din corp, pe lângă calciu, potasiu şi fosfor. Este un co-factor în mai mult de 300 de reacţii enzimatice din organism; permite nervilor să trimită mesaje în creier şi în sistemul nervos; este un element necesar în reglarea sănătoasă a calciului; este implicat în transportul activ al ionilor de calciu şi potasiu prin membranele celulare, un proces important pentru conducerea pulsului nervos, contracţia musculară şi ritmul cardiac normal. Magneziul trebuie furnizat zilnic organismului, altfel corpul fie îndepărtează acest mineral din oase, fie funcţionează în deficienţă, iar atunci când devenim deficienţi de magneziu, şi echilibrul altor minerale din organism se întrerupe, provocând probleme care reverberează în sistemele organismului.
Aportul scăzut de magneziu este legat de afecţiuni precum: osteoporoza, tensiunea arterială ridicată, diabet de tip II, astm, anxietate, convulsii, ameţeli, confuzie, pierderea memoriei. Deficienţa de potasiu poate provoca sete extremă, iritabilitate şi retenţie de lichide, crampe sau tremurături musculare, bătăi neregulate ale inimii, oboseală, depresie, migrene, hipertensiune arterială, cheaguri de sânge, dificultăţi la înghiţire, boli hepatice şi renale, boli intestinale, deficit de calciu, constipaţie, dificultăţi respiratorii, greaţă, probleme de fertilitate, insomnie, carii dentare, hipoglicemie, pierderea poftei de mâncare, capacitate redusă de învăţare. Persoanele care suferă de boli gastro-intestinale, diabet, dependenţă de alcool sau cele cu vârste de peste 50 de ani sunt mai predispuse la deficienţa de magneziu.
Aportul de magneziu zilnic pe vârste este următorul: la copiii cu vârsta de până la 6 luni, 30 mg/zi; 7-12 luni, 75 mg/zi; 1-3 ani, 80 mg/zi; 4-8 ani, 130 mg/zi; 9-13 ani 240 mg/zi; 14-18 ani, 410 mg/zi. La cei cu vârste între 19 şi 30 ani, aportul de magneziu trebuie să fie de 400 mg/zi; între 31 şi 50 de ani, 420 mg/zi, iar în cazul celor de peste 50 de ani, 420 mg/zi. Adăugarea în dietă a mai multor alimente bogate în magneziu cresc nivelul acestuia în organism, iar între aceste alimente se numără: cacao, seminţele de cânepă, de dovleac, de chia, de susan, de floarea-soarelui, caju, migdale, dar şi spanac, sfeclă, fasole neagră, quinoa, banane, hrişcă, mazăre verde, napi. De asemenea, magneziul poate fi absorbit şi prin piele, aplicând creme speciale de magneziu, ulei de magneziu, sau făcând băi de sare epsom. Mai mult decât atât, recomandarea ar fi să se ia un supliment de magneziu de înaltă calitate.