Măsuri reparatorii pentru IT-işti şi angajaţi part-time

Bugetul de stat va suporta o parte din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de patru categorii de angajaţi, printre care se numără cei din IT, cercetare- dezvoltare şi inovare, sezo­nieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time, însă numai dacă angajatorul acestora majorează venitul salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017.

Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă (OUG 3/2018), o serie de măsuri pentru menţinerea venitului lunar net cel puţin la nivelul lunii decembrie 2017 în cazul unor categorii de angajaţi.

„Este vorba despre angajaţi din patru domenii, patru categorii: domeniile IT, care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, cei care lucrează în cercetare-dezvoltare, inovare, cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier, precum şi salariaţii care sunt încadraţi cu handicap grav sau accentuat”, a precizat Nelu Barbu, purtător de cuvânt al Executivului, într-o conferinţă de presă, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că „acordarea acestei facilităţi este condiţionată (...) de majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, având în vedere transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat”.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că o altă prevedere a OUG „asigură conservarea venitului net pentru angajaţii care lucrează part-time”.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte actul normativ, la un venit brut de 10.000 de lei realizat în decembrie 2017 care, în urma majorării cu 20%, devine 12.000 lei în 2018, contribuţiile sociale datorate se cifrează la 4.200 de lei (3.000 lei contribuţia de pensii - 25% şi 1.200 de lei contribuţia de sănătate de 10%). Contribuţia de sănătate reţinută va fi de 650 de lei, sumă obţinută prin scăderea din venitul brut aferent anului 2018 (12.000 lei) a contribuţiei de pensii (3.000 lei) şi a venitului net la nivelul lunii decembrie a anului trecut (8.350 lei). Pentru a se ajunge la nivelul de contribuţie de sănătate datorată, de 1.200 lei, statul va suporta practic suma de 550 lei.

Reprezentanţii opoziţiei susţin că OUG 3/2018 are probleme de legalitate pentru că se încalcă principiile justei aşezări a sarcinii fiscale şi a egalităţii de tratament în faţa legii, creându-se „un precedent periculos”.

„Nu este acceptabil ca, pentru anumite categorii de salariaţi, Guvernul să acorde o formă de ajutor de stat, plătind de la bugetul de stat o parte din contribuţiile sociale datorate de angajat. (...) Mai mult, introducerea condiţiei de majorare cu 20% a salariului brut, faţă de luna decembrie 2017, este o imixtiune gravă a Guvernului în contractele individuale de muncă dintre părţi~, arată un comunicat de presă al PNL.

Şi reprezentanţii mediului de afaceri atrag atenţia că schema de compensare pentru IT dezavantajează angajatorii care au majorat salariile cu mai mult de 20% tocmai ca să protejeze angajaţii.

Pe baza formulei de calcul pentru compensare prevăzută de proiect, costurile ar fi acoperite integral doar pentru o categorie de angajatori şi parţial sau deloc pentru alte categorii, susţine Raluca Bontaş, partener Deloitte România, potrivit Agerpres.

Totodată, proiectul pare a aduce cu el nişte „provocări” din punctul de vedere al implementării, respectiv pare a institui o nouă formalitate administrativă pentru angajatorii din domeniul IT şi de cercetare-dezvoltare, întrucât atrage o raportare separată în cuprinsul Declaraţiei 112, potrivit Claudiei Sofianu, partener EY România.

„Facilitatea fiscală (compensarea) ar putea fi cerută după data intrării în vigoare şi până la 31 decembrie 2018, adică din nou un act normativ cu efect limitat. Evident se naşte întrebarea: şi ce se va întâmpla în 2019?”, a precizat Sofianu.