Melchisedec Ştefănescu comemorat la Galaţi

Pomenirea episcopului Melchisedec Ştefănescu, ctitorul Eparhiei Dunării de Jos, la 190 de ani de la naşterea sa, a fost marcată la Galaţi, ieri, 15 februarie. După Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire, a urmat un simpozion dedicat episcopului, personalitate marcantă a culturii şi Bisericii Ortodoxe Române din veacul al XIX-lea.

 

Programul de manifestări a debutat la Catedrala arhiepiscopală cu săvârşirea Sfintei Liturghii, urmată de slujba de pomenire a episcopului Melchisedec, oficiată de chiriarhul Dunării de Jos, Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de slujitori din administraţia eparhială, elevi seminarişti, profesori şi credincioşi.

La final, IPS Casian a adresat celor prezenţi un scurt cuvânt de învăţătură, în care a evidenţiat personalitatea episcopului şi omului de cultură Melchisedec Ştefănescu, cel dintâi ierarh al Dunării de Jos (1864-1878).

De asemenea, Înalt Preasfinţia Sa a arătat contribuţia importantă pe care acest mare ierarh a avut-o la unitatea şi demnitatea poporului român, prin militarea sa activă pentru Unirea Principatelor şi pentru Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. „Cinstim astăzi în Biserica de la Dunărea de Jos pe organizatorul teritoriului ei canonic, mai întâi, în continuarea slujirii Proilavilor de la Brăila, la Ismail, şi apoi, de la 1878, aici, în municipiul Galaţi, unde mută atât Centrul eparhial, cât şi Seminarul Teologic.

Trei ar fi lucrurile cele mai importante ale împlinirii episcopului Melchisedec Ştefănescu, şi anume: conştiinţa propovăduirii apostolice continuată în condiţii vitrege la gurile Dunării şi apoi desăvârşită în condiţiile Unirii de la 1859, ca reorganizator. Putem spune că a fost un fel de «Şaguna» de dincoace de munţi, pentru zona aceasta!

În al doilea rând, reorganizarea slujirii bisericeşti pe temeiul dreptei credinţe, al misiunii pastorale şi al credinţei înrădăcinate profund în viaţa slujitorilor şi a credincioşilor. Iar în al treilea rând, desco-perirea valorilor perene ale culturii şi istoriei naţionale pentru credinţă şi pentru dăinuirea neamului!“

Ierarhul Dunării de Jos a mai subliniat şi faptul că episcopul Melchisedec Ştefănescu a fost un mare iubitor de cultură, exemplificând acest lucru prin câteva pasaje ale testamentului său şi prin mărturiile existente ale filantropiei sale: o fundaţie pentru tineri şi o grădiniţă.

În continuare, la Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei“ din Galaţi, a avut loc un simpozion dedicat episcopului Melchisedec, cu participarea elevilor seminarişti, dar şi de la alte licee din Galaţi. La manifestare a fost invitat şi prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, care le-a vorbit tinerilor despre nevoia de cunoaştere a valorilor culturale şi spirituale ale acestui neam, între care la loc de cinste se află episcopul Melchisedec.

La rândul lor, elevii au pregătit şi au prezentat referate privind date semnificative din biografia episcopului evocat, îmbogăţite cu texte reprezentative din opera sa, precum şi materiale media.