Conferința preoțească semestrială de toamnă din judeţul Tulcea a început miercuri, 18 noiembrie, cu Sfânta Liturghie oficiată de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Tulcea. Lucrările conferinței preoțești s‑au desfășurat în Sala „Mihail Kogălniceanu” a Consiliului Județean Tulcea și au reunit clerici din întreaga eparhie.
190 de ani de existență a Seminarului Teologic Ortodox din Bucureşti
Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din București a organizat astăzi, 19 noiembrie, Conferința „Seminarul Teologic Ortodox - 190 de ani de tradiție”. Cei doi invitați care le‑au vorbit elevilor seminariști bucureșteni au fost pr. lect. univ. dr. Dorin‑Demostene Iancu, directorul Arhivelor Patriarhiei Române, și pr. dr. Daniel Novac.
La această conferință au participat: părintele dr. Ștefan Zară, consilier eparhial în cadrul Sectorului cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor; părintele arhim. Nectarie Șofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor și director‑adjunct al seminarului; pr. Marian Colțan, directorul Seminarului, precum și alți clerici, profesori și elevi.
În deschiderea evenimentului, părintele Ștefan Zară a evidențiat vocația formativă a instituției de învățământ teologic bucureștean: „Cele aproape două secole de existență ale Seminarului Teologic Ortodox din București atestă rolul fundamental al acestei instituții ca spațiu de sinteză între rigoarea educațională, patrimoniul cultural și misiunea eclezială. Simpozionul de astăzi reafirmă faptul că tradiția inaugurată în anul 1836 nu reprezintă o simplă evocare istorică, ci un reper viu, capabil să integreze memoria instituțională în exigențele formative ale contemporaneității”.
De asemenea, părintele consilier a prezentat și broșura „Seminarul Teologic Ortodox «Nifon Mitropolitul» din București. 190 de ani de credință, educație și misiune”, care cuprinde un scurt istoric al instituției de învățământ teologic bucureștene.
Părintele Dorin‑Demostene Iancu le‑a vorbit celor prezenți despre Episcopul‑vicar Roman (Stanciu) Ialomițeanul: „S‑a născut în 1921. La vârsta de 11 ani a intrat ca frate la Mănăstirea Cernica, deci din fragedă pruncie am putea spune. În 1933 a intrat la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica, pe care l‑a absolvit în 1941. În același an s‑a înscris la Facultatea de Teologie, pe care a absolvit‑o în 1945, iar în 1945 s‑a înscris la Facultatea de Farmacie, pe care a absolvit‑o în 1950. A fost tuns în monahism în 1940, deci la 19 ani, hirotonit în același an ierodiacon, iar ieromonah după 13 ani, în 1953, la Mănăstirea Căldărușani. A avut mai multe ascultări administrative în cadrul acestei mănăstiri, apoi a lucrat la atelierele Patriarhiei de la Mănăstirea Plumbuita, unde Patriarhul Justinian, care păstorea atunci, i‑a trimis pe el și pe părintele Gherasim Cristea - ajuns Episcop al Râmnicului - să preia frâiele acestei mănăstiri. În 1959, anul în care statul a emis Decretul 410, prin care mai mulți monahi și monahii au fost excluși din viața călugărească, ieromonahul Roman Stanciu a sabotat, am putea spune, aplicarea decretului, ajutându‑i în mod clandestin pe călugării care erau pe lista neagră și urmau să fie dați afară din mănăstiri. Chiar Departamentul Cultelor, instituția care supraveghea activitățile religioase din acel moment, sublinia implicarea părintelui Roman în neaplicarea decretului”.
În continuare, părintele dr. Daniel Novac a evidențiat rolul esențial al lui Nicolae (Nifon) Bălășescu în întemeierea și organizarea Seminarului Central.
„Profesorul Bălășescu a fost un om de acțiune, un om care s‑a pus în slujba Seminarului Central și care a pus, cu multă osteneală, temelia și baza practică pentru funcționarea Seminarului. Numit în funcția de director la doar 30 de ani, Nicolae Bălășescu a început această activitate cu mult entuziasm, dar și cu multe dificultăți. Spre exemplu, prima problemă cu care s‑a confruntat a fost lipsa unui loc, dar reușește, cu multe eforturi, cu binecuvântarea Episcopului Ilarion al Argeșului, să găsească câteva încăperi la Mănăstirea Antim din București pentru instalarea Seminarului Central. O altă problemă cu care s‑a confruntat a fost lipsa profesorilor, pe care nu avea de unde să‑i recruteze. De aceea a fost nevoit să predea în primii doi ani de funcționare a Seminarului Central aproape toate disciplinele prezente în programa școlară. Manualele didactice tipărite pentru uzul seminariștilor, întocmirea programei școlare arată multă dedicație și dragoste din partea lui față de elevi. Readucerea faptelor lui Nicolae Bălășescu în actualitate este o datorie morală pe care o avem față de înaintașii noștri, de a scoate la iveală fapte ascunse ale lor pe care le‑au făcut și de a aduce aceste lucruri în atenția nu doar a preoților, a slujitorilor Sfântului Altar, ci și a tuturor celor interesați”, a arătat părintele Daniel Novac.



.jpg)
