Pensionarii, cei mai vulnerabili în fața scumpirilor

Deși datele statistice din ultimii ani arată că în România nivelul de trai al persoanelor vârstnice s-a îmbunătățit, acestea continuă să constituie categoria socială cea mai vulnerabilă în fața scăderii puterii de cumpărare și a scumpirilor. Potrivit sociologului ieșean Ciprian Iftimoaei, aproape 80% din venitul unui pensionar obișnuit acoperă doar cheltuielile curente, esențiale (sănătate, întreți­n­erea locuinței, hrană). Suma rămasă lunar ajunge cu greu să acopere și alte nevoi.

Un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) remis presei la sfârșitul lunii octombrie releva accentuarea unui fenomen demografic care produce de ani buni îngrijorări în societate - îmbătrânirea rapidă a populației. Numai dacă ne raportăm la situația statistică calculată la 1 iulie 2026 și o comparăm cu cea calculată cu un an în urmă, observăm cu ușurință că procesul de îmbătrânire a popu­lației României a căpătat un ritm mult mai alert. Astfel, în ultimul an, s-a constatat o creștere „cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste)”, precum și „scăderea cu 0,1 puncte procentuale a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani)”, după cum arată Agerpres, citând documentul INS.

Statisticienii atrag atenția și asupra faptului că în acest moment populația vârstnică (4,098 milioane de persoane) a depășit cu 39,2% populația tânără (2,944 milioane de persoane). Totodată, „indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 139,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 iulie 2026”, față de 135,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, cât înregistra în 2025.

Pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației țării intervine și perspectiva vulnerabilităților la care este expusă această categorie socială. „Hrana, locuința și sănătatea reprezintă împreună 62,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor de pensionari, față de 54,5% pentru toate gospodăriile. Bugetele pensionarilor sunt astfel mai expuse scumpirilor bunurilor și serviciilor esențiale. Cheltuielile pentru sănătate au o pondere de 10,6%, ceea ce arată presiunea lor asupra bugetului, fără a însemna că toate nevoile medicale sunt acoperite”, arată, într-o articol publicat pe platforma romaniasociala.ro, conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, cunoscut sociolog ieșean. El atrage atenția și asupra faptului că datele de mai sus trebuie coroborate și cu cele care arată „o scădere a puterii de cumpărare a pensiilor” în 2026. „Rata deprivării materiale și sociale severe în rândul vârstnicilor din România este de aproximativ 3,9 ori mai mare decât cea europeană.”

Nevoia de politici adaptate

Cele mai vulnerabile categorii de pensionari sunt femeile și persoanele singure, pe care statul, prin politicile de protecție socială, ar trebui să le aibă în vedere cu prioritate. „Diferențele dintre femei și bărbați, precum și dintre orașe și sate, cer măsuri adaptate situației fiecăruia. În România anului 2026, protejarea puterii de cumpărare și accesul la îngrijire ar trebui să fie priorități ale politicilor destinate vârstnicilor”, consideră sociologul.

Însă este necesar ca sprijinul pensionarilor să fie unul constant, asigurat prin măsuri de urmărire și actualizare a efectului inflației asupra pensiilor și prin evaluarea diferențiată a cazurilor care au nevoie de suport financiar suplimentar pentru hrană, costul energiei și al medicamentelor. Acestea ar trebui acordate, spune Ciprian Iftimoaei, „persoanelor cu venituri reduse și cheltuieli mari raportate la resursele lor. Procedurile simple și ajutorul oferit de serviciile sociale locale pot face aceste măsuri accesibile și celor care nu se descurcă singuri cu cererile și documentele”.

Alte măsuri și politici publice ar trebui să vizeze accesul la îngrijire pentru persoanele vârst­nice, mai ales în cazurile în care deplasarea la medic este dificilă. „Extinderea îngrijirii la domiciliu, a serviciilor medicale comunitare și a transportului către consultații ar ajuta persoanele cu mobilitate redusă și pe cele din mediul rural.”

La nivel național, există, din 2022, „Strategia privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030”, însă documentul nu conține linii directoare concrete, ci o serie de obiective pe termen mai lung sau mai scurt. „În ceea ce privește serviciile sociale pentru persoanele în vârstă, principala prioritate declarată este dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor de îngrijire de zi la nivel comunitar și creșterea rezilienței serviciilor rezidențiale publice. De asemenea, se are în vedere creșterea ponderii fondurilor de la bugetul de stat alocate pentru serviciile sociale pentru persoanele vârstnice, acordate ca măsură de asistență socială și modificarea fluxului de fonduri conform principiului conform căruia finanțarea urmează beneficiarul”, se arată în document.

În condițiile accelerării fenomenului îmbătrânirii demografice, aceste priorități ar trebui rezolvate urgent, prin măsuri eficiente întreprinse atât la nivel național, cât mai ales în teritoriu. „Sprijinul local ar trebui acordat pe baza nevoilor concrete, cu atenție la femeile cu pensii mici și la persoanele vârstnice care locuiesc singure. Primăriile, serviciile sociale și medicii de familie ar putea identifica împreună cazurile în care lipsa banilor se adaugă problemelor de sănătate sau izolării. Ajutorul pentru încălzire, adaptarea locuinței la dificultățile de mobilitate și sprijinul pentru activitățile zilnice ar trebui coordonate astfel încât persoana să nu fie nevoită să caute singură fiecare serviciu”, mai crede conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei. Nu în ultimul rând, este vital ca autoritățile să elaboreze și să aplice soluții privind implicarea vârstnicilor în viața comunității, care să contribuie la diminuarea izolării sociale a acestora.